Ion Țiriac negociază preluarea integrală de la stat a vilei în care locuieşte şi a unui teren de peste 2.500 mp. Proprietatea este situată în Primăverii şi a fost evaluată la preţ de Piaţa Muncii!

Ion Țiriac a pus ochii pe o vilă a statului român! Miliardarul român ar putea cumpăra de la RA-APPS restul proprietății, care încă nu-i aparține, situate în cartierul Primăverii, vis-a-vis de palatul fostului dictator Nicolae Ceaușescu.  Înainte de 1989, casa fusese locuită de familia demnitarului comunist Ion Gheorghe Maurer, cu care actualul miliardar era în relații bune.

Ion Țiriac a pus ochii pe o vilă a statului român! Este situată în Primăverii, costă 4.000.000 de euro şi în ea a locuit Ioan Gheorghe Maurer

Ion Ţiriac locuiește aici din 1990 și deja a achiziționat două treimi din imobil de la fostul proprietar. Miliardarul a rămas chiriaș la stat pentru partea de proprietate care nu-i aparține și a dat în judecată RA-APPS, cerând vânzarea cotei-parte din imobilul care nu poate fi exploatată individual, minus valoarea investițiilor făcute aici de-a lungul anilor. După mulți ani de procese, judecătorii de la Curtea de Apel București au stabilit un termen pentru luna iunie a acestui an, „pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă”, ceea ce înseamnă că cele două părţi sunt gata să ajungă la o înţelegere, scrie Fanatik.

Tranzacţie fabuloasă între fraţii Dedeman şi Ion Ţiriac. Cei mai bogaţi români stabilesc un nou record pe piaţa terenurilor

Vila are 14 camere și i-a fost repartizată lui Ion Țiriac în 1990, cu sprijinul lui Petre Roman, premierul României la acea vreme. Timp de aproape două decenii, Ion Ţiriac a plătit o chirie modică, de doar 200 de euro. În 2006, Ion Ţiriac a cumpărat corpul A al vilei, compus dintr-o construcție de 350 mp și un teren în suprafață de 743 mp. Afaceristul a achitat la acea vreme suma de 420.000 de euro către Hrant Mesrobian, un armean stabilit în Argentina, care și-a recâștigat în instanță proprietatea. Pentru cei 128 mp care compunea Corpul B și restul terenului (2.500 mp), RA-APPS a decis în 2008 să majoreze chiria lunară la 24.158 de euro. Între timp, Ion Țiriac investise nu mai puțin de 330.000 de euro în „reparații locative”, iar în 2010 a solicitat o expertiză specializată care să-i evalueze investiția și a acționat RA-APPS în instanță pentru a-și recupera banii. Ulterior, miliardarul a cerut judecătorilor, printre altele, să oblige RA – APPS să-i vândă cota-parte din imobilul-construcție și teren care nu poate fi exploatată individual şi să diminueze prețul de vânzare cu valoarea de 229.000 euro, rămasă neamortizată în urma investițiilor efectuate.

Alte articole

Ion Ţiriac, proiect imobilar fabulos la Timişoara. Turn de 50 de etaje, trei cvartale de blocuri, hoteluri

Camelia Șucu, dezvăluiri despre Ion Țiriac. A costat-o 200.000 de euro: „Îmi era rușine”

În sentința pronunțată pe 28.12.2018, Curtea de Apel București a constatatvaloarea contribuției fiecăreia dintre părți din dreptul de coproprietate. Astfel, contribuția apelantului-reclamant este în valoare de 268.533 euro și reprezintă valoarea lucrărilor de investiții efectuate de acesta asupra construcțiilor aflate pe terenul proprietatea intimatului-pârât Statul Român. Contribuția intimatului-pârât Statul Român este de 3.723,631 euro și reprezintă: 3.363.100 euro – valoarea terenului în suprafață de 2.587 m.p. (2.587 x 1.300 euro/m.p.=3.363.100 euro);
360.531 euro – valoarea construcțiilor aflate pe acest teren, astfel: 290.183,60 euro valoarea de piață a C2b, 9.775,41 euro valoarea de piață a construcției C3 (cabină poartă), 16.322 euro valoarea de piață a construcțiilor C4b garaj parțial, rampă de acces la garaj parțial și terasa 3 parțial, 44.250 euro valoarea de piață a restului teraselor 1, 4, 5 și 6, în suprafață totală de 295 m.p. de terase (295 m.p. x 150 euro/m.p. = 44.250 euro). Așadar, apelantul-reclamant Ioan Țiriac  are o cotă de 6,73% din dreptul de coproprietate asupra acestui imobil, iar intimatul-pârât Statul Român are o cotă de 93,27%.

Cu cât a vândut Ion Ţiriac Turneul de la Madrid. S-a aflat abia acum

În 2018, judecătorii Curții de Apel București a decis ieșirea din starea de coproprietate a celor două corpuri și a stabilit că acesta nu este un bun partajabil. Instanța i-a atribuit lui Ion Țiriac imobilul, la valoarea de 3,99 milioane euro, urmând ca acesta să plătească statului această sumă, din care se scad investiții de 268.533 euro, cât s-a stabilit că au costat lucrările. Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat a făcut recurs, iar în 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea și a retrimis dosarul la Curtea de Apel București. În noiembrie 2021, magistrații au amânat cauza pentru stingerea pe cale amiabilă a litigiului. În martie, cauza s-a amânat din nou, din același motiv, până în iunie 2022.