Ion Țiriac a ieșit la atac după ce Austria s-a opus aderării României în spaţiul Schengen. Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc azi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia
„Nu am reușit în toți ăștia 32 de ani să găsim pe cineva să stea drept așa și să se ducă la Bruxelles, să spună: ‘Noi suntem români!’ Schengen? Uită, Schengen, fratele meu, pentru că noi suntem granița Europei!
Nu mă bagi pe mine în Schengen că nu vrea Olanda! Păi să vină Olanda să stea vecină cu rușii și cu ucrainenii și cu toată treaba asta”, a spus Țiriac, în cadrul emisiunii ”La Măruță”.
În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.
România așteaptă de 11 ani să intre în Schengen
România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare.
Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.
De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Austria se va opune aderării României şi Bulgariei, anunţă ministrul Gerhard Karner înainte de reuniunea JAI
Reacţionând la această declaraţie, ministrul german de interne, Nancy Faeser, a spus că nu înţelege poziţia Vienei şi n-o împărtăşeşte, Germania susţinând aderarea tuturor celor trei ţări – Croaţia, România şi Bulgaria.
Şi Franţa a anunţat că sprijină extinderea la cele trei ţări, prin vocea ministrului său de interne, Gerald Darmanin.