Pe terenul deținut de Ţiriac Imobiliare sunt sunt propuse reabilitarea clădirilor de patrimoniu și reconversia fostului spațiu industrial de aproape 5 hectare într-un cartier modern, cu trei cvartale de blocuri, piațete publice și spații verzi. PUZ-ul aprobat de Primărie prevede un procent minim de 30% spații verzi, dintre care cel puțin 10% vor fi pe sol natural. Zona va beneficia de aproximativ 1.600 de locuri de parcare, atât subterane, cât și la nivel, ascunse sub covoare verzi.
Investiția de la Timișoara este împărțită în trei etape, mai arată primăria. În prima etapă, vor fi reabilitate și conservate clădirile monument istoric și va fi amenajată o piațetă publică între clădirile reabilitate.
Pe teren se mai poate construi un complex comercial cu patru etaje, dar și un complex de birouri, hotelier și de locuințe de 2S+P+11E.
Documentația PUZ va fi supusă aprobării Consiliului Local. Proiectul poate fi consultat AICI.
“Am avut mai multe discuții cu echipa care se ocupă de proiect, pentru că Abatorul și terenul de acolo e o zonă cu mare impact urbanistic și istoric pentru Timișoara.
Acest proiect are potențialul de a transforma complet întreaga zonă, dându-i o nouă viață. Timișoara recâștigă un spațiu public valoros, abandonat de decenii, și ne salvăm o parte importantă din istorie: primul abator al orașului. Pentru prima dată, acest loc va fi deschis publicului, oferind acces la un patrimoniu până acum inaccesibil”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Fostul Abator a fost proiectat de László Székely, arhitectul orașului, și a fost construit în 1904-1905 la inițiativa Primăriei Timișoara, pentru a răspunde creșterii populației orașului. Din cele 11 clădiri construite inițiale, doar 5 au rămas astăzi nedemolate și necesită intervenții. Acestea sunt într-o stare acceptabilă, însă terenul este dezafectat. Ansamblul de clădiri ale abatorului are un caracter unitar și este monument istoric cu codul TM-II-m-A-06134.
Dezvoltatorul este responsabil pentru realizarea rețelelor de utilitate publică, respectiv apă, canalizare, electricitate și gaz. În plus, acesta va amenaja strada Deliblata, va lărgi trotuarul de pe bulevardul 1 Decembrie 1918 și va modifica intersecția Deliblata – bulevardul Eroilor.
„Este începutul unei era a Țiriac Imobiliare, care o să se desfășoare în următorii ani începând cu Bucureștiul și continuând cu Timișoara, Brașov și alte localități mai mici.
După 32 de ani, România încă este foarte în urmă cu ceea ce înseamnă imobiliare moderne. Adică un kilowatt în minus la energie, un sistem de deplasare în imobil mai ușor decât în cele făcute acum 20 de ani. Țin neapărat să fac și turnul de 50 de etaje din București, deși oamenii mei spun că nu merită făcut în felul acela“, a declarat atunci Ion Țiriac, la lansarea oficială a clădirii sale de birouri Țiriac Tower din zona Pieței Victoriei din București, o investiție de 40 de milioane de euro.
Următorul proiect al diviziei Țiriac Imobiliare va fi realizat la Brașov pe terenul de circa 2,5 hectare al fostei fabrici Lemexim de pe strada Hărmanului. Înainte de criza imobiliară din 2008, Țiriac, alături de grupul spaniol Riofisa, planificase investiții de 150 de milioane d euro în realizarea unui mall și a unui cartier rezidențial, însă planurile inițiale au fost abandonate.
Omul de afaceri este în etapa de definitivare a unui concept arthitectural și pentru proiectul mixt pe care îl pregătește în locul fostei Întreprinderi de Fabricație și Montaj Ascensoare (IFMA), de lângă Podul Grant din București. Fosta fabrică a fost demolată în 2019 și 2020, iar construcția ar putea fi realizată după definitivarea proiectelor din Brașov și Timișoara.
Prima etapă are în componență opt clădiri cu 285 de apartamente de lux, a căror dezvoltare a costat peste 200 milioane de euro. Printre locuitorii complexului se numără însuși Ion Țiriac, fiul său, Ion Alexandru Țiriac și fostul internațional Cristian Chivu. Ion Țiriac a comercializat o mică parte din locuințe încă din timpul construcției, însă după finalizarea complexului și începutul crizei imobiliare și-a orientat afacerea exclusiv către închiriere, soluție anunțată și pentru faza a doua.
Ion Țiriac vrea să realizeze și un complex sportiv lângă patinoarul Allianz-Țiriac Arena din Otopeni, inaugurat în 2016.
„Fundația Internațională Țiriac mi-a făcut o donație cuprinsă între 100 și 150 de milioane de euro, bani pe care aș vrea să îi folosesc în totalitate la campusul sportiv de la Otopeni. Țiriac Imobiliare va începe cu un hotel și alături de patinoar vine piscina olimpică acoperită a lui Potec, după care sala lui Nadia și ulterior stadionul de tenis, cu o academie de tenis cu 30 de terenuri, după care ar trebui o sală polivalentă ce ar trebui să fie a unui institut de cultură fizică. Mă interesează o școală în care faci tenis câte 3-4 ore pe zi timp de 4 ani sau scrimă sau alte sporturi. Am o susținere de la prim-ministru, căruia i-am prezentat proiectul și care susține că îl interesează. Acolo este nevoie de sprijin la infrastructură. Primăria din Otopeni este prea mică. Chiar și sala de 5-6.000 de locuri s-ar putea întâmpla dacă este interesat Guvernul și este posibil să o facem până la 10.000 de locuri“, a adăugat Ion Țiriac.
Cel mai recent proiect al diviziei este turnul de birouri Țiriac Tower, construit în apropiere de sediul Guvernului, în zona Piața Victoriei, cu 3 corpuri de clădire de 5, 8, respectiv, 12 etaje plus cinci în subsol. Proiectul urmează să îi aducă omului de afaceri câte 3,9 milioane de euro pe an, conform oficialilor companiei.
Investitorul se află în etapa avizării și cu un mega proiect imobiliar pe care vrea să îl dezvolte în locul reprezentanțelor Țiriac Auto din zona Expoziției a Bucureștiului. Acesta ar putea cuprinde 27 de tronsoane de clădiri de până la 20 de etaje cu locuințe, birouri, un mall și un hotel, în imediata vecinătate a centrului expozițional Romexpo din Capitală.