Ionuț Matei, judecător de la ÎCCJ, și-a depus cererea de pensionare, după ce Uniunea Națională a Barourilor din România i-a desființat soluția printr-un blam public

O cerere de pensionare pe numele judecătorului ICCJ, Ionuș Matei, a fost depusă la Consiliul Superior al Magistraturii, în cursul zilei de luni, 12 aprilie, au confirmat surse judiciare pentru Lumea Justiției.

Abia fiind înregistrată, cererea nu a ajuns încă la mapa Secției pentru judecători a CSM.

În momentul de față nu se cunosc motivele ce au stat la baza deciziei lui Ionuț Matei de a face cerere de pensionare.

Totuși, nu e exclus ca motivul să aibă legătură și cu recentul dosar „Ferma Baneasa”. Sâmbătă, 10 aprilie 2021, Uniunea Națională a Barourilor din România a desființat soluția dată de „Completul negru” de la ICCJ – alcătuit din judecătorii Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Ilie –, complet care l-a aruncat în inchisoare pe avocatul Robert Rosu doar pentru ca acesta îndrăznise să-și exercite profesia.

Alte articole

ÎCCJ: Dosarul Colectiv 2, referitor la asistența medicală acordată victimelor incendiului, va fi reluat de Parchetul General

Decizie importantă pentru șoferi! Înalta Curte schimbă regulile privind despăgubirile RCA 2025

„Comisia Permanenta a UNBR s-a intrunit in sedinta extraordinara vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicatiilor motivarii in dosarul Ferma Baneasa. La sedinta au fost invitati si decanii Barourilor.

Participantii la intalnire au semnalat urmatoarele probleme:

1. Din parcurgerea deciziei motivate in dosarul Baneasa rezulta ca nu sunt aduse elemente noi, astfel incat aceleasi fapte considerate de prima instanta drept acte privind exercitiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind incadrate ca infractiuni de constituire de grup infractional organizat si complicitate la abuz in serviciu;

2. Hotararea in dosarul Baneasa reprezinta un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar si pentru dreptul la aparare al cetateanului si pentru statul de drept. Motivarea hotararii confirma temerile justificate exprimate de avocati in privinta unor conceptii care reprezinta, dincolo de ansamblul probatoriu al spetei, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

– Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducandu-se drept probe diverse declaratii de martor cu privire la simple intalniri cu acesta, sau participarea alaturi de acesta la intalniri, procese, reprezentari, care prin ele insele nu presupun ab initio ca avocatul este concordant cu scopurile clientului;

– Audierea avocatilor ca martori in propriile dosare pentru a-si justifica rationamentele juridice si pentru a spune cum si de ce si-au aparat clientii reprezinta o nesocotire flagranta a secretului profesional;

– Audierea judecatorilor ca martori impotriva propriilor hotarari pentru a recunoaste ca sunt gresite reprezinta incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru ca a folosit aceste hotarari definitive in demersurile sale profesionale indica si o discriminare intre avocati si judecatori;

– Condamnarea avocatilor pentru delicte de opinie, atata vreme cat avocatul are o opinie contrara acuzarii si este acuzat ca ar fi stiut sau ar fi trebuit sa stie ca demersurile clientilor se bazeaza pe hotarari judecatoresti ilegale de retrocedare in baza Legii nr.10/2001;

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Inaltei Curti de Casatie si Justitie include un limbaj circumstantial, vag, fara a fi aratate fapte concrete care sa justifice acuzatiile. Intalnirile cu clientii si alte persoane sau participarea la intalniri, faptul ca a urmarit sa incaseze un onorariu, ca a facut diferite acte de procedura, contracte, notificari etc. nu pot fi considerate probe in sine privind participarea la grup infractional organizat sau complicitate la abuz”.