Potrivit relatărilor apărute în presă până acum şi prezentate de Gabriela Firea într-o conferinţa de presă de la sediul PSD, istoria adopțiilor în care a fost implicat Iohannis începe la câteva luni după Revoluție. Pe 11 iunie 1990, Elena Iliuţ, mamă a trei copii, este ucisă de soţul său. Când a văzut că soţia sa a murit, Vasile Iliuţ, tatăl celor trei copii, s-a sinucis. La 3 zile după tragedie, după ce soţii Iliuţ au fost îngropaţi, Carmen și Klaus Iohannis, împreună cu o familie de canadieni, Lelande Alain Roger și Lelande Arlens Dianne, s-au prezentat la poarta Mioarei Iliuț, mătușa celor trei copii. Conform relatărilor Mariei Iliuţ, bunica celor trei copii, aceasta a cedat și și-a dat consimțământul pentru adopție, în contextul în care Klaus Iohannis a făcut presiuni la adresa ei în vederea obţinerii acestui consimţământ.
Familia Lelande, domiciliată în Canada, a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să fie admisă cererea privind înfierea cu efecte depline a minorilor. Din sentinţa judecătorească rezultă că această familie a mai adoptat, pe lângă cei trei fraţi ai Fam. Iliuţ, un o fetiţă de 4 luni – Scultelnicu Anda Maria din Sibiu. Pe 14 august 1990 este dată sentința definitivă pentru adopție.