„Atitudinea senatorilor care au votat împotriva cererii de arestare preventivă pentru Dan Coman Șova, mai ales a senatorilor PNL care, din diferite motive oculte, au ajuns să gireze o asemenea situație de respingere a solicitării procurorilor DNA, prin vot sau prin absență (10 senatori PNL nu au participat la vot), este un nou act de confirmare că actuala clasă politică este mai apropiată de modele politice estice, cu influențe discreționare ale politicului în justiție (Rusia, China șamd)„, se arată într-un comunicat emis de IPP.
Institutul subliniază că sunt regretabile tertipurile efectuate de reprezentanți PSD și PLR de numerotare greșită a volumelor dosarelor, interpretare discreționară a majorităților necesare ridicării imunității, numirea actului adoptat cu o titulatură în afara legii și în final refuzul semnării hotărârii.
„IPP îi atenționează pe parlamentari că toate aceste acțiuni ar putea constitui și ele obiectul unor potențiale dosare penale. Toate situațiile curente de corupție, mai ales cele în care sunt implicați parlamentari și miniștri sunt urmărite de toți partenerii externi dar și de alegătorii români iar parlamentarii își permit să ignore această realitate în numele protejării unor interese de partid„, potrivit aceluiaşi document.
Organizația neguvernamentală precizează că îngrijorător este și comportamentul președintelui Klaus Iohannis pe care „nu îl revoltă situația în care a ajuns România, nemaiavând credibilitate externă în ce privește susținerea politică coerentă a eforturilor anticorupție„.
IPP afirmă că o „simbolică” reacție pe Facebook a președintelui Iohannis a venit abia după ce reprezentanții a cinci ambasade la București au criticat clar și ferm acest nou „act de sfidare” a justiției, părând că șeful statului a postat o opinie ca urmare a reacțiilor partenerilor diplomatici.
„Institutul pentru Politici Publice își face datoria de a semnala partidelor politice parlamentare, mai ales celor pe care alegătorii, în număr impresionant de mare, la ultimele alegeri, le-au creditat enorm (actuala opoziție), asupra consecințelor sacrificării interesului național pentru o cauză politică, indiferent care este aceea. Partidele politice sunt principalele responsabile pentru degradarea încrederii partenerilor externi în determinarea cu care România acționează în domeniul anticorupției„, potrivit aceleiaşi surse.
CITEŞTE ŞI: DNA cere CSM să sesizeze Curtea Constituţională după votul Senatului în cazul Dan Şova