ÎPS Irineu a vorbit, într-un interviul acordat Agerpres, despre principalele transformări care au avut loc la nivelul bisericii din această zonă a țării, în cei nouă ani de când este în fruntea Mitropoliei Olteniei.
„Aș începe prin a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru această binecuvântare și această chemare sfântă care mi-a fost adresată, de a sluji Oltenia, regiunea în care m-am născut și am crescut, locul unde m-am format și ca monah, și ca elev seminarist, și ca student teolog și după aceea ca profesor și, iată acum, și în această slujire ca mitropolit. În această perioadă de timp am încercat, atât cât este cu putință unui om, să realizez aceste deziderate ale comunității, ale Bisericii și împlinirile au fost, într-o oarecare măsură mulțumitoare, pentru că în toate domeniile am împlinit câte ceva: că este vorba de zidiri de biserici, că este vorba de pictări de biserici, de restaurări de biserici, de monumente istorice, că este vorba de școli, de locuri de asistență socială, medicală, pedagogică, de mănăstiri, de parohii, toate acestea formează un spectru larg de aplicare și de interes pentru viața noastră de zi cu zi. Cu ajutorul lui Dumnezeu, aș spune că din toate acestea am împlinit câte ceva și ne bucurăm în mare parte de acestea realizări, întrucât și partea care a mai rămas de făcut ne trage spre o reflecție mai adâncă. Deci mai sunt și alte lucruri de făcut, și alte probleme de rezolvat, administrative, pedagogice, sociale. Viața bisericească este o viață amplă, nu se poate mărgini niciodată la ceva anume, ci trebuie să cuprindă un tot, fără acest tot nu putem niciodată să fim bucuroși și mulțumiți, întrucât dacă am lăsat o parte, acea parte suferă și nu putem nedreptăți ceva, motiv pentru care ne sârguim cu toții, și preoți, și credincioși, și călugări și călugărițe ca să realizăm această plinătate a trupului tainic al Mântuitorului Hristos„, a spus Mitropolitul Olteniei.
Întrebat cum consideră subiectul impozitării averii Bisericii, ÎPS Irineu a precizat că „Biserica nu are avere„.
„Aș vrea să fiu foarte clar și concis: Biserica nu are avere. Aș vrea să fiu foarte clar și să prezint aceste lucruri precis: nu avem nici pământuri, nu avem nici construcții. Că aceste lucrări sunt câteva, că o să-mi spună cineva: ‘dar pământul Bisericii?’ Da, dar este al parohiei, nu al Bisericii, să facem deosebire între Biserică și parohie, comunitate. Comunitatea respectivă are de întreținut acolo biserica, are de întreținut cimitirul, are de întreținut preotul, are de întreținut cântărețul, are de întreținut îngrijitorul și multe, și multe alte lucruri. Dacă ar fi, să zicem, la ora actuală să impoziteze ceva din aceste lucruri, nu ar face decât să aducă încă o apăsare pe viața amărâtei parohii. Noi nu vedem la ora actuală ce anume impozitează din biserică? Că să impozităm biserica? Despre ce biserică vorbim, că biserica fără credincioși e noțiune abstractă?! Am mai discutat odată despre acest lucru și aprofundăm și acum: biserica mea este parohia. După aceea, dacă vorbim despre protopopiat, protopopiatul nu are credincioși. Dacă vorbim despre arhiepiscopie, arhiepiscopia în sine nu are un număr de credincioși, ci are o mulțime de parohii și o mulțime de credincioși. Deci, iată cum sunt componentele acestea ale bisericii respective. Eu, dacă la ora actuală, să zicem că-mi impozitezi ceea ce este al credincioșilor, acești credincioși trebuie ei să plătească impozitul respectiv, pentru că biserica în sine sau, mai bine zis, parohia în sine nu poate să-și agonisească niște valori din alte surse, decât de la credincioși. Este o falsă idee să zici că impozitezi biserica despre care zice-se că este bogată, dar de fapt îi impozitezi pe credincioși: credincioșii mei trebuie să plătească. De unde să plătească, când să plătească impozitele acestea? Păi statul român vrea să spună că, dacă ar fi să zicem (că nu cred eu că ajunge până aici), vrea să-și echilibreze balanța economică cu aceste impozite, se înșeală, pentru că impozitul respectiv vine de la credincioșii respectivi. Cu cât vrei să îi scoți din starea lor de sărăcie și să plătească aceste impozite, cu atât ei devin mai săraci. Este o tendință înșelătoare, fățarnică și ipocrită a unora care gândesc că impozitând Biserica vor face avere statului român și vor plăti ceea ce ei sunt incapabili să plătească, a precizat ÎPS Irineu.
Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscop al Craiovei a vorbit și despre nevoia de „curățenie” în viața internă a Bisericii, pentru a avea „o voce puternică și curată” care să transmită mesajul Evangheliilor printr-o „comunicare cu adevărat pozitivă”.
„Ceea ce spun eu acum este o dorință, dar trebuie să fie și un fapt. Cum spun unii: iadul este pardosit cu bune intenții, dar trebuie făcut ceva, pentru că societatea are nevoie de o curățire morală și e bine ca oamenii care nu pot să se abțină de la anumite lucruri să treacă pe planul al doilea, pentru că așa este și la război: cei răniți sunt scoși din câmpul de luptă, nu îi ții pe câmpul de luptă, ci sunt duși în spatele frontului„, subliniază ÎPS Irineu.
Întrebat despre recentele cazuri de imoralitate la unii preoți, mitropolitul Olteniei afirmă că este convins că în întrunirile ulterioare de la nivelul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) se vor lua măsurile necesare pentru îndepărtarea acestor persoane, dar și pentru prezentarea publică a scuzelor de rigoare.
Citeşte şi Klaus Iohannis: Să vorbim despre impozitarea Bisericii mi se pare un fel de aventură fiscală