Arhiepiscopul Teodosie scapă de controlul judiciar

Instanța supremă a respins contestația DNA și a menținut o decizie a Curții de Apel Constanța din 31 octombrie, prin care a fost ridicat controlul judiciar pentru ierarh.

„Vreau să fiu luat în seamă la egalitate cu ceilalți inculpați din dosar. S-a spus că, având funcție, aș putea avea un ascendent. Sunt pedepsit pentru funcție? Am înțeles că trebuie menținut controlul până la audieri, au fost audiați ceilalți, au spus tot ce aveau de spus, nu mai înțeleg de ce să fiu menținut sub control judiciar. Eu am cursuri în fiecare zi și trebuie să le întrerup să merg la semnătură. Nu am cârtit, înțeleg că trebuie să mă supun legilor, așa cum sunt orânduite. Vă rog să mă eliberați de această povară, nu doar eu o suport, ci și cei care trebuie să primească o învățătură de la mine”, a spus arhiepiscopul în sala de judecată.

Arhiepiscopul Tomisului a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Potrivit DNA, în perioada 2010 — 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Tomisului, împreună cu alți cinci inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), pentru a primi fonduri europene.

Alte articole

Călin Georgescu rămâne sub controlul judiciar. Are la dispoziție două zile pentru a consulta dosarul

Călin Georgescu a contestat măsura controlului judiciar. Judecătoria Sectorului 1 a stabilit termen în 5 martie

În documentele prezentate la APIA, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită ‘Ferma 3’ — Nazarcea (localitatea Lumina, județul Constanța), având categoriile de folosință ‘vii pe rod cu struguri pentru vin’/’vii pe rod cu struguri nobili pentru vin’, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi”.

În declarațiile depuse apare și un alt aspect fals și anume că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu, printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care parcelele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație, menționează DNA.

Din ancheta efectuată de procurorii DNA a reieșit în acest caz obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică în sumă totală de 1.392.964 de lei.