În această seară se vor tranșa Grupa A, și Grupa B la CM 2022. Grupa A este formată din Olanda, lider, cu 4 puncte, urmată de Ecuador, tot cu 4 puncte, Senegal, cu 3 puncte și Qatar, fără punct.
Olandezii au dezamăgit fanii prin jocul previzibil, fără vlagă, bazat doar pe sclipirile tânărului Cody Gakpo. Ecuadorul a impresionat prin jocul ofensiv, curajos și prin acțiunile căpitanului Enner Valencia. Senegalul a prestat, de asemenea, un joc plin de ocazii, dar nu s-au lipit de gol cu „Portocala Mecanică”, fără Sadio Mane pe teren. Qatarul nu a contat, iar calificarea se joacă în această seară, în meciul decisiv dintre Ecuador și Senegal, în timp ce victoria Olandei cu țara gazdă a turneului, ar trebui să fie doar o formalitate.
Grupa B este compusă din Anglia, lider, cu 4 puncte, urmată de Iran, cu 3 puncte, SUA, cu 2 puncte și Țara Galilor, cu 1 punct. Ultima etapă din grupă va pune față în față Anglia cu Țara Galilor și Iran cu SUA.
Iranienii au dat dovadă de mult curaj și o puternică forță de grupă la Mondialul din Qatar. Cu Țara Galilor au reușit să câștige prin două goluri înscrise în prelungiri, iar cu Anglia au marcat două goluri, chiar dacă au încasat șase.
De partea cealaltă, SUA a bifat două remize, 1-1 cu Țara Galilor și 0-0 cu palida Anglie.
Iran și SUA au programat duelul în această seară, de la ora 21:00, meci care va fi transmis pe TVR 1. E un meci decisiv și totodată, o partidă a orgoliilor. Există conflicte vechi între cele două state, dar și altele care s-au iscat în preajma Campionatului Mondial.
Iran: Beiranvand – Rezaeian, M Hosseini, Pouraliganji, Mohammadi – Ali Gholizadeh, Nourollahi, Ezatolahi, Hajsafi – Taremi, Azmoun.
USA: Turner – Dest, Zimmerman, Ream, Robinson – Adams, Musah, McKennie – Pulisic, Weah, Wright.
Relațiile diplomatice dintre cele două state s-au rupt brusc, în 1979, după ce Șahul Mohammad Reza Pahlavi, pro-occidental, a fugit din țară, în exil, în urma protestelor. În locul său a venit Ruhollah Musavi Khomeini, fondatorul Republicii Islamiste Iran.
Câteva luni mai tțrziu, Ambasada SUA de la Teheran a fost luată cu asalt de adepți ai ayatollahului, care au luat ostatici zeci de cetățeni americani. Criza s-a încheiat abia după 444 de zile, în ianuarie 1981, când 52 de ostatici au fost eliberați, în ziua în care Ronald Reagan și-a încheiat mandatul de președinte.
În prezent, Elveția reprezintă interesele SUA pe teritoriul Iranului, prin Ambasada de la Teheran, iar cele ale Iranului sunt reprezentate la Washington prin intermediul Ambasadei pakistaneze.
În iulie 1988, avionul Iran Air 655 a fost doborât de o rachetă trimisă de pe o navă de război americană, USS Vincennes, aflată în patrulare, pe strâmtoarea Ormuz. Zborul 655 făcea legătura dintre Bandar-Abbas (Iran) și Dubai (Emiratele Arabe Unite).
Aeronava a fost doborâtă imediat după decolare. 290 de persoane au murit instant. Echipajul de la bordul USS Vincennes a afirmat că a confundat Airbusul cu un avion iranian de vânătoare care avea intenții ostile. Teheranul a obținut din partea SUA o despăgubire în valoare de 101,8 milioane de dolari.
În Grupa F a Mondialului din 1998, găzduit în Franța, SUA și Iran s-au confruntat în condiții maxime de siguranță. Iranienii au câștigat cu 2-1, după golurile lui Hamid Estili și Mehdi Mahdavikia.
Televiziunile au mediatizat puternic evenimentul sportiv. Au existat temeri potrivit cărora s-ar pregăti un atentat terorist. Din fericire, o astfel de catastrofă nu a avut loc, ci doar incidente izolate, altercații între suporteri.
De asemenea, protocolul de dinaintea meciului a stârnit o mulțime de controverse și nemulțumiri în rândul celor două echipe. SUA era considerată echipa gazdă, în timp ce Iran era „echipa oaspete”. Astfel, jucătorii lui Jalal Talebi trebuiau să se îndrepte, la începutul meciului, spre adversari pentru a le strânge mâna.
Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, le-a cerut jucătorilor să facă acest gest. După negocieri duse de forul mondial, ordinea a fost inversată şi jucătorii SUA au făcut pasul spre cei din Iran.
Iranienii au câștigat și la protocol, și din punct de vedere fotbalistic.
Pe data de 3 ianuarie 2020, din ordinul preşedintelui american Donald Trump, un atac cu dronă a pulverizat, în apropierea aeroportului din Bagdad, cele două autovehicule în care se aflau Qassem Soleimani, arhitectul strategiei iraniene în Orientul Mijlociu şi Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul Hashd al-Shaabi, o coaliție de miliții pro-iraniene din Irak.
„Noaptea trecută, la ordinul meu armata americană a executat cu succes o operaţiune în care a fost ucis teroristul numărul unu din lume, Qassem Soleimani. El plănuia atacuri iminente grave asupra unor diplomaţi şi militari americani, dar l-am surprins şi l-am executat”, a declarat Donald Trump.
În această săptămână, Iranul a cerut excluderea SUA de la Campionatul Mondial din Qatar, după ce Federația americană a postat clasamentul grupei înante de meciul direct fără emblema Republicii Islamice, proiectată în 1980. Simbolul este format din patru curbe cu o sabie între ele și reprezintă dictonul islamic „Nu există al zeu în afară de Dumnezeu”.
Safia Allah Faghanpour, consilier juridic al Federației Iraniene de Fotbal, a explicat pentru ESPN că „măsurile luate cu privire la steagul Republicii Islamice Iran contravin dreptului și moralității internaționale și ne vom căuta dreptatea prin intermediul comitetului de moralitate al FIFA. Americanii trebuie să fie trași la răspundere. Evident, făcând asta, vor să afecteze moralul Iranului înainte de disputa împotriva Statelor Unite”.
În replică, americanii și-au explicat gestul afirmând că steagul Iranului a fost postat fără emblema din mijloc în semn de solidaritate cu femeile care luptă pentru drepturile lor în țara asiatică.
Iranul „e negustor cinstit”, vinde arme Rusiei, aflată în conflict cu Ucraina. Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a cerut în cadrul vizite la București, să nu mai trimită arme lui Vladimir Putin, pentru a sprijini conflictul care are de partea cealaltă SUA, ce livrează la rândul ei arme lui Volodimir Zelenski.
De asemenea, de-a lungul timpului, între cele două state au existat diverse tensiuni. Printre aceste momente amintim Scandalul „Iran-Contra” și acuzațiile grave ale președintelui republican George W. Bush, din 2002, care a etichetat Iranul drept o parte a „axei răului”.