Irina Schrotter, împinsă de sărăcie să se apuce de modă. „Nu puteam să supravieţuiesc din salariul de medic”. Cum şi-a dezvoltat designer-ul afacerile în pandemie

Creatoarea de modă Irina Schrotter (55 de ani) , care deţine trei fabrici de confecţii, a povestit într-un interviu cum i-au supravieţuit afacerile în timpul pandemiei şi scoate în evidenţă soluţiile posibile pentru a ieşi din impas.
Daniel Spătaru
13 feb. 2021, 10:23
Irina Schrotter, împinsă de sărăcie să se apuce de modă.

Irina Schrotter a povestit care au fost decizile pe care le-a luat imediat după lockdown-ul din martie 2020, când majoritatea afacerilor au fost închise, iar oamenii au rămas acasă.

„Am pornit de la faptul că şi eu stau mult în casă şi parcă mă săturasem să mă îmbrac în aceleaşi lucruri. Nu aveam neapărat o garderobă cu haine de stat în casă, pentru că, înainte de pandemie, petreceam puţin timp acasă. După gândurile respective, a venit ideea liniei Homebody – să ne îmbrăcăm în casă într-un fel care să ne facă plăcere, să fie o ţinută lejeră, în care să putem lucra şi, dacă vrem, chiar să ieşim rapid la o cafea, când ne va fi permis. Ideea a avut un mare succes, am lansat campania şi colecţia online, pentru că, din fericire, cu un an înainte, pe 5 mai, de ziua mea, lansasem magazinul online. Iar în mai-iunie, am făcut 400% cifra de dinainte”, a povestit Irina Schrotter, pentru adevarul.ro.

Citeşte şi Nunta anului în showbiz! Fiul uneia dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din România se căsătoreşte zilele viitoare

La începutul pandemiei, creatoarea de modă a confecţionat măşti de protecţie din bumbac. Ea are şi o explicaţie avizată pentru această decizie. „Am terminat Facultatea de Medicină şi am considerat că protejează şi măştile din bumbac pe care le-am văzut folosite în sălile de chirurgie când eram studentă. Nu erau deloc măşti de protecţie şi am vrut să facem măcar unele din bumbac. Le-am oferit în spitale, în cabinete medicale şi în farmacii, iar oamenii erau încântaţi, pentru că ele se puteau spăla şi călca. Din păcate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi o parte dintre comunicatorii din România, chiar şi unii cu studii în medicină, au fost împotriva lor. Atunci am spus că nu ne putem lupta cu o masă critică de comunicatori înrăiţi. S-a demonstrat ulterior că aceste măşti se pot folosi, mai ales când nu există alternative”, a mai spus designer-ul.