‘Educația financiară nu se face întrerupt, se face cu voce tare, permanent. Și spun din nou: la intrare în fiecare bancă trebuie afișat un bilanț. (…) Este o aroganță îngrozitoare să credeți că publicul trebuie să știe acest lucru. De ce trebuie să fie publicul bancher? Nu este niciun motiv să credem acest lucru. (…) Nu aveți niciun drept să considerați că publicul trebuie să știe că nu dați banii băncii în credite! Ce, dumneavoastră știți cum funcționează un tren sau o uzină?‘, a afirmat luni guvernatorul BNR, în cadrul unui seminar de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român.
În plus, Mugur Isărescu susține că educația financiară nu trebuie făcută doar atunci când băncilor le este greu, ‘pentru că atunci reacția publicului poate fi adversă’. ‘Cred că acest lucru rezidă din faptul că acum încercați să recuperați întreruperea cam lungă a efortului educației financiare’, a mai spus șeful BNR.
El a insistat asupra faptului că un client trebuie ajutat să înțeleagă faptul că banca nu dă credite din banii ei ci din banii deponenților. ‘Publicul trebuie să știe că banca dă credite din banii noștri, iar creditul nu este o investiție. Banii trebuie dați înapoi. Atunci încercarea băncii de a recupera banii nu mai este privită ca fiind ceva cinic, ci va fi ceva normal’, a mai spus Isărescu.
În aceste condiții, guvernatorul băncii centrale a îndemnat băncile să investească masiv în educație financiară, pentru a contracara costurile ignoranței în acest domeniu.
‘Dacă dați bani grei pe produse de genul ‘creditul care se ia imediat’ de ce nu ați da bani grei pentru educație financiară, pentru că oricum costă mult mai puțin decât aceste confuzii create în societatea românească‘, a subliniat Isărescu.
Oficialul BNR a mai spus că și la nivel european a crescut nivelul de conștientizare a educației financiare, care promovează o relație echilibrată între clienți și bănci, la nivel microeconomic, iar la nivel macroeconomic, clienții educați asigură stabilitatea sistemului.
Potrivit lui Isărescu, aceasta este modalitatea de a rezolva problemele la nivel micro, ‘și nu prin ințiative legislative’ care ‘întorc pe dos’ toată legislația bancară din ultimii 25 de ani și principiile Codului Civil, valabile de 2.000 de ani.
De asemenea, șeful BNR mai spune că băncile trebuie să explice publicului și care este diferența dintre Banca Națională a României și băncile comerciale care, potrivit Legii bancare, nu sunt subordonate băncii centrale, ci unități autonome, cu gestiune proprie, care urmăresc profitul și nu sunt societăți de binefacere.
În ceea ce privește educația financiară, Mugur Isărescu atrage atenția băncilor că aceasta trebuie să se adreseze publicului larg, să fie într-un limbaj accesibil, pentru că în prezent acestea folosesc un limbaj pur tehnic, înțeles de ‘0,1% din populația țării’.
Guvernatorul BNR a mai vorbit și despre necesitatea diferențierii între educație financiară și cultură financiară, proces care poate dura generații, dar care este absolut necesar. ‘Vedeți care este pericolul? După 25 de ani vin inițiative legislative care ne dau înapoi cu 25 de ani’, a mai spus Mugur Isărescu.
În altă ordine de idei, oficialul BNR a atras atenția și asupra faptului că, în procesul de restructurare, băncile au sacrificat chiar personalul care intră direct în contact cu publicul, respectiv oamenii de la ghișeu, prin reduceri de personal și salarii nemotivante.
‘În acest dialog cu societatea este un personaj pe care dumneavoastră, bancherii, l-ați nedreptățit cel mai mult: omul de la ghișeu. Într-o unitate bancară din orașul meu natal, care avea acum vreo 20 de ani 100 de salariați, acum au rămas doar șase, dintre care doi portari. Omul de la ghișeu este supraîncărcat. Cum vreți să aibă o relație onorabilă cu publicul? (…) Omul acela care este în contact cu publicul trebuie să fie mai bine plătit. La nivelul rețelei teritoriale sunt printre cei mai prost plătiți angajați. Aveți grijă!‘, a mai spus Isărescu.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR consideră că și mentalitatea clientului trebuie să se schimbe, astfel încât în momentul în care ia un credit pentru casă să nu se mai considere sclavul băncii, ci sclavul casei sale.