Isărescu: Românii de peste hotare au trimis în ţară 3,8 miliarde de euro. Unii au remis bani pentru mici activităţi de afaceri

„Pornind de la aceste date statistice, unitatea de transfer bani pe care a constituit-o în urmă cu mai mulţi ani domnul Dan Lufkin şi pe care o conduc câţiva antreprenori români a făcut o constatare simplă. Dar ştiţi că la baza marilor descoperiri stau constatările simple. A văzut că fluxul acesta de bani, informaţiile cuprinse în fluxul de bani conţin cel puţin sâmburii altor informaţii, altor informaţii esenţiale. Un exemplu, nu intru în detalii: cam care este repartiţia geografică. Îţi dai seama din repartiţia geografică a trimiterilor de bani din străinătate către România care este şi mişcarea în sens invers. Cam de unde au plecat cei mai mulţi români în străinătate. Îţi mai dai seama, dacă te uiţi cu atenţie la cifre şi  care este componenţa remiterilor. Adică au fost iniţial pentru a ajuta familiile din România. Cu timpul s-a constat uitându-ne cu atenţie la aceste remiteri că oamenii au vrut să facă mici investiţii. Mici investiţii însemnând case, din patriotism local, din patriotism general, din nevoie, din aspiraţie. Aspiraţia de a veni cândva în ţară. Apoi uitându-te şi mai atent la aceste cifre constaţi că unii au remis bani pentru a începe în România mici activităţi de afaceri. Acesta e un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiţii, investiţii productive”, a spus Mugur Isărescu.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinţei, remitenţele băneşti ale românilor din străinătate au fost de 3,792 miliarde de euro în 2017, faţă de 3,153 miliarde de euro în 2016. În primele trei luni din acest an, acestea s-au cifrat la 720 milioane de euro.

„Această instituţie se ocupă de statistica balanţei de plăţi, această instituţie înţelegând Banca Naţională a României, şi statistica balanţei de plăţi este o statistică dificilă, De câţiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plăţile şi încasările externe, ci o facem pe bază de survey-uri. Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăţilor şi încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. Ori în balanţa de plăţi a României o să vedeţi cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate”, a declara Mugur Isărescu.

Acesta a mai spus că o parte din migranţi au plecat din sate, din comune şi probabil vor să deschisă la întoarcerea în ţară, ei sau rudele lor, afaceri în agricultură. Acesta ar avea un efect pozitiv extraordinar asupra României cel puţin din două motive. Primul ar fi că potenţialul agricol al României este subvalorificat şi în al doilea rând că alături de investiţiile mari, la fel de importante, poate chiar mai bune, ar fi şi investiţiile mici care ar stabiliza forţa de muncă şi ar duce la unităţi antreprenoriale de natură să valorifice resursele locale.

Alte articole

BNR şi Ministerul Finanţelor dezvăluie detaliul care aruncă în aer preţurile din România. Adrian Vasilescu: „Este un test de rezistenţă”

BNR îl caută pe „noul Mugur Isărescu” prin concurs