Isărescu: Se vor face mai multe autostrăzi, decât înainte, cu deficit strucural de 0,5%

„Cred că nici n-am înţeles bine noi, românii, cam cum va funcţiona regula asta. Ne certăm în continuare pe alte drăcii, că de ce 3%, că trebuie să facem autostrăzi. O să vedeţi că se vor face autostrăzi cu deficit structural de 0,5% mai mult decât s-au făcut cu deficite structurale de 10% din PIB, pentru că acelea s-au dus în altă parte, nu în investiţii”, a spus Isărescu, potrivit Mediafax.

El a arătat că deficitele structurale sunt o oglindă mai bună a cheltuielilor statului, dar a atras atenţia că vor fi foarte multe discuţii pe marginea acestui indicator, mult mai greu de calculat şi definit neunitar de economişti.

„Într-o perioadă de recesiune 0,5% poate să însemne 3% deficit bugetar, deci te lasă să te duci. Într-o perioadă de creştere economică, mai ales una de supraîncălzire, deficitul structural de 0,5% poate să însemne surplus bugetar„, a atras atenţia Mugur Isărescu.

El a arătat că în toate rapoartele şi dezbaterile de la nivelul UE se vorbeşte în ultimul timp exclusiv de creşterea economică sustenabilă, termen suprauzitat de banca centrală în ultimii ani, ceea ce sugerează că economiile europene se dezic de „focurile de paie, mai ales cele electorale”, adică de creşterea economică exclusiv pe bază de consum, care asigură un avânt temporar, de un an, un an şi jumătate.

Alte articole

Un expert BNR anunţă vremuri grele pentru români. „Modelul bazat pe forţă de muncă ieftină îşi atinge limitele”

Alertă BNR pentru românii cu bani la saltea și bijuterii din aur

„Creşterea economică bazată pe export nu prea e electorală, înseamnă muncă, înseamnă performanţă, trebuie să mai şi încasezi, se pierd alegerile pe creştere economică bazată pe exporturi. În anul 2000 s-au pierdut alegerile cu brio pe creştere economică bazată pe exporturi”, a adăugat guvernatorul BNR.

Şefii de stat sau de guvern din UE au convenit joi şi vineri, la Bruxelles, o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanţei fiscale şi coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgenţă ale zonei euro şi finanţarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.

Noua guvernanţă fiscală presupune următoarele măsuri şi principii:

• Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
• Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.
• Mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.
• Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.
• Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.