În vârstă de 43 de ani, Benediktsson, liderul Partidului Independenţei, a făcut această declaraţie într-un interviu acordul marţi site-ului islandez de ştiri mbl.is., informează Agerpres. Politicianul este în discuţii pentru crearea unui nou guvern cu Partidul Progresului, de centru, în urma alegerilor de la 27 aprilie. Partidul Progresului se opune de asemenea aderării Islandei la UE.
Formaţiunea lui Benediktsson a obţinut 26,5% din voturi, primind 19 din cele 63 de locuri în parlament. Partidul Progresului a obţinut 24,4% din voturi şi 19 locuri în legislativ. Social-democraţii, care s-au aflat până acum la guvernare, au câştigat 13,5% din sufragii şi nouă locuri de parlamentari.
Nu este prima dată când Partidul Independenţei are un rol în guvern. Formaţiunea a fost implicată în fiecare executiv între 1991 şi 2009. Cât s-a aflat la putere, acest partid de centru-dreapta a susţinut privatizarea băncilor şi liberalizarea sectorului financiar. Formaţiunea se afla la guvernare când băncile comerciale din Islanda s-au prăbuşit în 2008, lăsând ţara cu datorii masive. Obligaţiile bancare au fost de circa 10 ori mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB) al ţării.
Partidul Independenţei a fost înlocuit de social-democraţi, care au prezentat în iulie 2009 cererea oficială de aderare la UE. Social-democraţii au cerut şi un împrumut de 2 miliarde de dolari în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a putea acoperi datoriile.
Negocierile oficiale de aderare la UE au început în 2010. De atunci, Islanda a încheiat circa o treime din cele 33 de capitole de negociere cu UE privind acquis-ul comunitar. În aprilie, numai 25% dintre islandezi susţineau intrarea ţării lor în blocul comunitar. Dar Islanda are deja de un nivel ridicat de integrare în UE, participă la piaţa unică şi aplică o serie de legi comunitare. Este membră a spaţiului Schengen, a Spaţiului Economic European, a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi a NATO.