Birourile de vot s-au deschis la orele 05:00 GMT şi urmează să se închidă la orele 20:00 GMT. Ziua scrutinului a fost declarată zi liberă.
Chiar dacă unele alegeri locale au constituit piste de lansare pentru politicieni cu ambiţii naţionale, alegerile de primari şi de consilii municipale, care au loc o dată la fiecare cinci ani, sunt considerate mai mult o problemă locală, în care contează mai mult îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi nu mizele politice naţionale, potrivit Agerpres.
Scrutinul de marţi are drept particularitate faptul că pentru prima dată au fost invitaţi la vot membrii minorităţii druze din patru localităţi de pe platoul Golan, cucerit în parte de la sirieni în 1967 şi anexat de Israel în 1981. Această anexare nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internaţională. Votul va fi organizat la Majdal Shams, Ein Qiniya, Buq’ata şi Massaadeh, după ce locuitorii au cerut, la tribunal, dreptul de a-şi alege primarul pentru a îmbunătăţi serviciile municipale.
Până acum primarii erau desemnaţi de membrii consiliului local, desemnaţi la rândul lor de Ministerul israelian de Interne. Organizarea acestor alegeri în localităţi druze a suscitat polemici. Numeroşi locuitori, care se simt puternic legaţi afectiv de Siria, se tem că aceasta va ajuta Israelul să-şi legitimizeze prezenţa în această regiune ocupată. Unii au chemat la boicotarea scrutinului şi, sub presiune, trei candidaţi la funcţia de primar au anunţat că se retrag din cursă, precum şi cel puţin şapte candidaţi pentru funcţia de viceprimar, potrivit Agepres.
Controversa este similară în Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului, pe care Israelul o ocupă din 1967 şi pe care a anexat-o. Comunitatea internaţională nu a recunoscut anexarea Ierusalimului de Est, unde locuiesc 300.000 de palestinieni. Chiar dacă nu pot să voteze în alegerile naţionale din Israel, palestinienii din Ierusalimul de Est care nu au cetăţenie israeliană pot să voteze în cadrul celor municipale, dar fără a putea deveni primari. Însă majoritatea dintre ei boicotează scrutinul, refuzând să recunoască un control al Israelului asupra acestei părţi a oraşului, pe care ei o doresc capitala statului la care aspiră.
Printre puţinii palestinieni care candidează, Ramadan Dabash este în fruntea unei liste de şase candidaţi arabi pentru consiliul municipal. Situaţie rară, el are cetăţenia israeliană şi este de asemenea un vechi membru al Likud, partidul de dreapta al premierului israelian, potrivit Agerpres.
Candidaţii care participă la scrutinele municipale sunt rareori legaţi de partidele naţionale şi fac mai degrabă campanie în cadrul unor alianţe locale, chiar dacă „există tentative de a transforma politica locală în politică naţională”, după cum subliniază Gideon Rahat, membru al grupului de reflecţie Israel Democracy Institute.
La Ierusalim, şase candidaţi se confruntă pentru postul de primar, făcând posibilă organizarea unui al doilea tur, în 13 noiembrie, exceptând situaţia în care unul dintre ei va câştiga cel puţin 40% dintre voturi.
După ce a efectuat două mandate, primarul de dreapta Nir Barkat nu candidează, exprimându-şi intenţia de a obţine un loc în parlament, potrivit Agerpres.
Netanyahu îl susţine pe ministrul său însărcinat cu problemele Ierusalimului, Zeev Elkin, care se va confrunta cu mai mulţi candidaţi de anvergură. Printre contracandidaţii săi care au atras atenţia figurează Moshe Leon, susţinut de grupările evreieşti ultra-ortodoxe, şi Ofer Berkovitch, candidat laic. Ultra-ortodocşii, care reprezintă circa 10% din populaţia israeliană, au de asemenea un alt candidat, Yossi Dietch. Ei exercită o influenţă aparte în Ierusalim, care a avut deja un primar ales din rândurile lor. Edilul va trebui să coopereze cu diferitele partide reprezentate în cadrul consiliului municipal, care numără 31 de persoane.
Circa 6,6 milioane de israelieni sunt chemaţi la vot, în timp ce 16.000 de poliţişti şi voluntari vor fi mobilizaţi, potrivit unui purtător de cuvânt al poliţiei.