Potrivit lucrării „Istoria Ştiinţei şi a Tehnologiei”, scrisă de Bryan Bunch şi Alexander Hellemans, covrigii au fost inventaţi în anul 610 de către un călugăr Italian, fiind folosiţi drept răsplată pentru copiii care învăţau rugăciunile. Micile fâşii de aluat copt, încolăcite, erau denumite simpu „pretiola” ( mici recompense), scrie observator.tv.
Covrigul cu bucle ar mai putea avea legături cu pâinea grecească în formă de inel, derivată de la pâinea folosită la slujbe în mănăstiri în urmă cu aproape 1.000 de ani. În Germania exista poveşti care relatează că invenţia covrigilor a fost a brutarilor disperaţi ţinuţi captivi de către conducătorii local.
VEZI şi Cum arată covrigii după o singură zi de stat în raft VIDEO
Enciclopedia „Meyers Konversations-Lexikon” din 1905 suspectează originea covrigului odată cu interzicerea tradiţiilor păgâne de copt, precum forma Crucii Soare, la Sinodul din Estinnes din anul 743. Covrigul ar fi apărut ca un înlocuitor.
Covrigul a fost folosit drept emblema brutarilor şi mai apoi a breslelor acestora din zonele sudice din Germania şi s-au păstrat până în secolul al XII-lea. În Biserica Catolică, covrigii erau consideraţi că având o semnificaţie religioasă datorită ingredientelor şi a formei. Covrigii erau realizaţi după o reţea simplă folosind faina şi apă pentru a putea fi mâncaţi pe perioada postului.
Un covrig este definit de golul din mijlocul său, un covrig fără gaură ar fi o simplă chiflă cam tare.
Aliment de bază al populaţiei băştinaşe, covrigul a intrat în istoria noastră, se pare, pe filieră turcă, probabil odată cu restul beneficiilor aduse de imperiul otoman în sărăcuţa noastră ţară: ibricul, ilicul, sarmaua, rahatul, sugiucul şi, nu în ultimul rând, bacşişul.
Citeşte şi Excesul de COVRIGI, un PERICOL pentru sănătate. Vezi cu ce îi poţi înlocui