Mario Draghi rămâne, astfel, fără susţinerea a trei membri importanţi ai coaliţiei sale – Forza Italia (dreapta) a fostulu premier Silvio Berlusconi, Liga (extremă dreapta) a tribunului populist Matteo Salvini şi Mişcarea Cinci Stele (M5S, populişti).
Mario Draghi şi-a exprimat miercuri, în Senat, voinţa de a continua să conducă Guvernul, cu condiţia ca partidele din coaliţie să reintre în rând şi să acţioneze în mod colectiv în această perioadă crucială pentru Italia şi Uniunea Europeană (UE), afectate de inflaţie, Războiul rus din Ucraina şi o criză energetică.
Aceste dezertări în masă ar urma să conducă la o nouă demisie a lui Mario Draghi, care a declarat în mai multe rânduri că va rămâne în post doar dacă îşi păstrează o susţinere largă – ceea ce nu mai este cazul în prezent. În urma unei dezbateri plină de răsturnări în Senat, Mario Draghi şi-a exprimat frustrarea faţă de partide, dintre care unele şi-au manifestat, la rândul lor, nemulţumirea de a nu-şi vedea punctele de vedere luate în calcul.
Coaliţia care-l susţinea până acum pe Draghi, care reuneşte un spectru larg, de la stânga la extremă dreapta, s-a rupt.
Partidele politice care au refuzat miercuri să-i dea un vot de încredere fostului şef al Băncii Centrale Europene (BCE) sunt ”iresponsabile”, denunţă într-o postare pe Twitter comiarul european însărcinat cu Economia, italianul Paolo Gentiloni. ”Ne temem de luni dificle, dar suntem o ţară mare”, adaugă el. ”Cu amărăciune, dar cu conştiinţa împăcată, noi nu vom participa la vot”, a anunţat preşedinta grupului Forza Italia, Anna Maria Bernini.
Partidul lui Berlusiconi a prezentat propria moţiune în Senat, prin care propune menţinerea lui Draghi în post, dar fără M5S, însă Draghi a îndemnat să se voteze doar moţiunea altui senator, care propune pur şi simplu menţinerea Guvernului în exerciţiu. Partidul Democrat (PD, centru-stânga) şi Italia Viva (centru stânga) au au anunţat că votează ”pentru” încredere, dar şi Împreună pentru Viitor, noua formaţiune a şefului diplomaţiei italiene Luigi Di Maio, care a părăsit M5S, împreună cu 50 de parlamentari, la sfârşitul lui iunie.
Mario Draghi, care a ajuns la conducerea Executivului în februarie 2021, cu obiectivul de a scoate Italia din crizele sanitară şi ecnomică,şi-a prezentat, la 14 iulie, demisia preşedintelui italian Sergio Mattarella, care a refuzat-o imediat.
El considera că Guvernul său de unitate naţională nu mai era legitim, în urma unei crize provocate în aceaşi zi, în Senat, prin abţinerea de la un vot-cheie.a M5S, care se confruntă cu disensiuni interne puternice şi o hemoragie de parlamentari.
Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi s-au declarat miercuri, anterior, pregătiţi să continue susţină coaliţia, însă în cadrul unui guvern din care să nu facă parte M5S, aflată la originea crizei politice.
Decizia M5S, membră a coaliţiei largi care-l susţinea pe Draghi, de a boicota un vot-cheie, săptămâna trecută, în Senat, a ”rupt pactul încrederii” care pecetluia unitatea guvrnamentală, au constatat, într-un comunicat comun liderii Ligii şi Forza italia.
M5S a fostului şef al Guvernului Giuseppe Conte, căruia i-a succedat Mario Draghi, urma să anunţe dacă acceptă să-şi retragă miniştrii din Guvern şi dacă continua să-l susţină pe Draghi în Parlament. M5S, înfiinţată în 2009 şi care a devenit în urma alegerilor legislative din 2018 prima forţă în Parlament, se află în plină criză. Ea este creditată în sondaje cu un pic peste 10% din intenţiile de vot – aproape o treime din voturile de acum patru ani -, iar lupte interne neîncetate au antrenat plecarea din formaţiune a zeci de parlamentari împreună cu ministrul de Externe Luigi Di Maio.