ITM Bucureşti primeşte anual 15.000-16.000 de petiţii privind încălcarea legislaţiei muncii

„În București, primim anual în jur de 15.000-16.000 de petiții și sesizări, în mare parte de la salariați, cu privire la nerespectarea reglementărilor, dar, din păcate, autoritatea administrativă are destul de puține pârghii în aceste reglementări„, a precizat Marilena Balabuti, inspector-șef adjunct al ITM București, la Congresul Național al Blocului Național Sindical (BNS).

Potrivit acesteia, o mare problemă pe piața muncii o reprezintă faptul că legislația relevantă nu a mai fost modificată din anul 2011.

„Nu au fost făcute în ultimul timp modificări legislative cu privire la relațiile de muncă și dialogul social, de aceea ne raportăm acum, în noiembrie 2016, la un cadru legislativ stabilit în mare parte în perioada 2011. De aceea, este nevoie să ne gândim, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cum vor arăta relațiile de muncă în România, cum ne dorim să arate sau cum ne cere piața forței de muncă să arate. Codul Muncii din 1 martie 2003 a suferit modificări substanțiale în 2011, care au schimbat optica, inclusiv din punctul de vedere al unei autorități care face verificări pe zona relațiilor de muncă și a sănătății securității în muncă„, a susținut oficialul ITM București.

Ea a amintit că, pentru modificarea contractelor colective de muncă, este obligatoriu ca părțile, respectiv angajatorul și angajații, să negocieze, iar aceste negocieri să fie reale.

Alte articole

Referendum București 2024. Câți alegători sunt aștepați la urne, cum se votează, care sunt condițiile de validare a referendumului

Repartitoarele de căldură, obligatorii de la 1 ianuarie 2025. Cât costă montarea unui astfel de dispozitiv

„Rolul partenerilor sociali în reglementările pieței muncii pleacă de la obligativitatea negocierii colective și de la faptul că am încercat de fiecare dată să accentuăm faptul că negocierea colectivă ca etapă este obligatorie, iar obligația de demarare a negocierilor colective aparține angajatorilor, pentru unitățile care au cel puțin 21 de salariați. Este obligatoriu ca părțile să negocieze, iar acele negocieri să fie reale și nu negocieri formalizate în niște procese verbale, fără a avea un conținut real. Contractele colective încheiate în urma negocierii colective au valoare juridică„, a mai spus Balabuti.

La rândul său, președintele BNS, Dumitru Costin, prezent la același eveniment, a amintit că blocul sindical pe care îl reprezintă a depus în Parlament încă de acum doi ani o inițiativă de modificare a Codului muncii, care încă se discută în prezent.

„Inițiativa civică de modificare a Codului muncii are aproape doi ani de când am depus-o la Parlament, cu circa 200.000 de semnături în spate, la Senatul României. Astăzi se află încă în Parlament, de această dată în Comisia de muncă din Camera Deputaților, ultima comisie de dinaintea plenului Camerei, când ar trebui să știm ce se va alege cu această inițiativă„, a menționat acesta.

Costin a enumerat alte proiecte legislative aflate în Parlament care ar putea aduce îmbunătățiri pe piața muncii.

„În față avem un proces electoral în România. Pot să spun că stânga românească a ratat o oportunitate extraordinară în cursul acestui an, având în Parlament inițiativa civică de modificare a Codului muncii și alte proiecte-cheie pe care tot noi le-am dus acolo. Mă refer la Legea negocierilor colective, un proiect de lege al conflictelor de muncă — pentru că știți că astăzi dreptul la grevă este restricționat în România. Nu mai discutăm de greve, ci de revolte în România. Atâta vrem — și suntem în topul mondial în ceea ce privește instabilitatea forței de muncă și starea conflictuală în relația dintre angajator și angajat. Dar aceasta nu înseamnă și investiții solide, pe termen mediu și lung. Mai avem în Parlament un proiect de lege privitor la ratificarea mecanismului plângerilor colective pentru a ne da posibilitatea de a semnala abuzurile în aplicarea Cartei sociale europene„, a adăugat președintele BNS.

Citeşte şi MORI DE RÂS. Cele mai CIUDATE solicitări depuse de bucureşteni, la primăriile de sector