Mai exact, „în cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată doar deficienţe minore, se consideră că inspecţia a fost trecută, iar vehiculul nu mai este supus din nou inspecţiei”, scrie în propunerea de act normativ, potrivit avocatnet.ro.
Dacă la verificări vor fi găsite defecte defecte periculoase, maşinile nu vor trece de inspecţie şi proprietarii vor fi nevoiţi să le repare în cel mult 30 de zile. „În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe majore, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială. În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe periculoase, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială”, este punctat în proiectul publicat de MT.
În acest sens, şoferii care vin cu maşinile pentru efectuarea ITP-ului vor fi informaţi despre deficienţele ce trebuie remediate. Totodată, prevederile propuse de minister includ şi definiţii pentru cele trei categorii de defecte, după cum urmează:
-deficienţe minore: deficienţele care n-au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului şi alte neconformităţi minore;
-deficienţe majore: deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic şi alte neconformităţi mai importante;
-deficienţe periculoase: deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului.
„Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe dintre cele prevăzute la alin. (10) (adică cele minore, majore şi periculoase – n. red.) este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere”, este lămurit în propunerea legislativă.
Ce defecte sunt considerate minore
Concret, deficienţe minore sunt plăcile cu numărul de înmatriculare deteriorate, pedala de frânare cu îmbrăcămintea uzată, lipsa capacului de la rezervorul lichidului de frână, geamurile fisurate, oglinzile deteriorate sau sistemul de dezaburire deteriorat. De asemenea, mai sunt încadrate ca deficienţe minore sursa defectă de lumină, suportul roţii de rezervă aflat într-o stare necorespunzătoare, scurgerile de ulei de transmisie şi dispozitivele antifurt defecte. Potrivit ordinului, defectele minore nu implică o reexaminare a maşinii, însă este necesar ca acestea să fie remediate într-un timp cât mai scurt.
Care sunt defectele majore
Defecte majore sunt considerate lipsa numărului de înmatriculare, servofrâna deteriorată, neacţionarea frânei pe una sau mai multe roţi, lămpile de frânare lipsă, caroseria reparată necorespunzător sau şuruburile de siguranţă lipsă de la transmisie. Defectele periculoase sunt considerate, de exemplu, uzura excesivă a discurilor de frână, jocul excesiv la volan, jocul excesiv la rulmenţii roţii sau scurgerile de combustibil.
Documentul se află momentan în dezbatere publică, ceea ce înseamnă că, pentru a se aplica, are nevoie atât de aprobarea Guvernului, cât şi de a Parlamentului.