Iulian Gherguţ, calvarul românului ţinut de 8 ani prizonier în Africa. George Buhnici, apel disperat: „Bătrînii aceştia mai au o singură speranță să își vadă copilul înainte să închidă ochii” VIDEO

Autorităţile române continuă să facă demersuri pentru eliberarea românului Iulian Gherguţ, răpit în Burkina Faso în urmă cu aproape opt ani, dar deocamdată nu există elemente de noutate care să poată fi făcute publice, a anunţat recent Ministerul român de Externe. Opt ani şi un filmuleţ video care atestă că e în viaţă, aceasta este speranţa familiei de a-l revedea pe românul răpit de terorişti.

Teroriştii cer răscumpărare pentru Iulian Gherguţ, românul răpit în Burkina Faso
Emoţionat de întreaga poveste, George Buhnici a făcut un apel disperat pentru autorităţi: „Iulian Gherguț este românul care stă în prizonierat de peste opt ani, fără niciun semn de viață. În afară de câteva filmulețe trimise ocazional de răpitorii lui, fără niciun semn de la autorități. Bătrânii aceștia mai au o singură speranță să își vadă copilul înainte să închidă ochii. Nu am nicio pretenție că știu cum este. Haideți să-l ajutăm pe Iulian, să-i facem cunoscută cauza și să-l ajutăm să se întoarcă în țară”.

„M-am rugat să vină acasă”, spune tatăl lui Iulian Gherguţ, care are 90 de ani. „Nu ştim nimica de el, trăieşte, nu trăieşte. Merg la biserică în fiecare zi!”, spune şi mama lui Iulian Gherguţ, vedeţi declaraţii cutremurătoare în VIDEO:

Alte articole

George Buhnici, atacat pe internet după ce i-a comparat pe soții Georgescu cu Elena și Nicoale Ceaușescu: „Susținătorii dumneavoastră mă caută de sănătate zilnic”

George Buhnici a primit lovitura de grație de la CNCD. Fostul jurnalist a pierdut procesul în scandalul „celulită și vergeturi”: „Îmi doresc ca influencerii să înțeleagă importanța modului în care se exprimă”

Iulian Gherguţ a fost vizat şi de o investigaţie a presei din Franţa. În preambulul anchetei lor, cele două jurnaliste care o semnează, Ludivine Laniepce bazată la Ouagadougou şi Marine Leduc, stabilită la Bucureşti, explică de ce au vrut să realizeze această anchetă. Cele două colege constată pentru început că «există ostatici occidentali ale căror destine ne marchează pe viaţă, alţii de care uită toată lumea. Ca şi cum ar exista o ierarhie a interesului. Este cazul lui Iulian Gherguţ, răpit în Africa de Vest pe când avea 39 de ani. Azi el are 47».

Ca să marcheze ziua de 4 aprilie, când românul a fost răpit de jihadişti acum opt ani, cele două jurnaliste au vrut «să redea o identitate, o existenţă şi un parcurs acestui om. De asemenea, am dorit să-i scoatem din umbră pe cei – familie şi apropiaţi – care se luptă, cu puţinele mijloace la dispoziţie, să întreţină legătura cu ostaticul. Am vrut de asemenea să înţelegem de ce soarta acestui om lasă lumea indiferentă, atât în România, ţara sa natală, cât şi în Burkina Faso, acolo unde lucra. Răpirea lui Iulian Gherguţ scoate în evidenţă diferenţa de tratament a unui ostatic, pe de o parte în funcţie de naţionalitatea sa şi, pe de altă parte, în funcţie de mediul social din care provine» scriu cele două jurnaliste în preambulul lor.

Răpirea românului Iulian Gherguţ pe 4 aprilie 2015 la Tambao, în Burkina Faso, este primul act terorist comis pe teritoriul burkinabez. Marchează intrarea ţării într-un lung ciclu de violenţe, atacuri şi atentate jihadiste care azi s-au extins pe întregul teritoriul ţării. După Iulian Gherguţ, şi alţi occidentali au fost răpiţi, precum medicul australian Kenneth Elliot. Pentru acesta însă, răpit în 2016, se organizează anual manifestaţii la Ouagadougou când pentru român nu a avut loc nicio mobilizare locală.

Fiul fostului dictator libian Muammar Gaddafi, internat de urgenţă la spital
În continuare anchetei din La Croix, facem cunoştinţă cu Mihaela, soţia lui Iulian, căreia autorităţile i-au cerut să nu vorbească presei sub pretextul că astfel soţul ei ar fi considerat un om important, deci ar creşte suma eventualei sale răscumpărări.

Aflăm de asemenea că Iulian este originar din Traian, sat moldovenesc de lângă Roman populat în majoritate de maghiari catolici. Cecilia şi Giurgi, părinţii lui Iulian, mai locuiesc tot acolo. El a fost cooptat pentru a pleca în misiune în Burkina Faso de un fost membru al Legiunii străine, Horaţiu Potra, bazat pe vremea aceea la Londra, unde era şi Iulian. Mina unde urma să lucreze era exploatată de miliardarul româno-australian Frank Timiş. Controversatul om de afaceri, confrunat cu acuzaţii de corupţie, nu a dat niciodată semn de viaţă în cazul fostului om de securitate de la mina sa din Burkina Faso. Horaţiu Potra a refuzat şi el să vorbească despre acest caz cu jurnalista de la La Croix.

La Ouagadougou, jurnalista franceză îl prezintă pe Abdoulaye Tiemtoré, şofer de meserie şi fost coleg de muncă burkinabez al lui Iulian Gherguţ. Era în maşină, împreună cu un jandarm şi cu Iulian când acesta a fost răpit de jihadişti acum 8 ani şi dus în Mali. Din reportajul publicat de La Croix nu lipseşte nici generalul Gilbert Diendéré, fostul şef de stat-major al ex-preşedintelui burkinabez Blaise Compaoré. Generalul se va folosi de contactele sale pentru a obţine detalii despre soarta românului răpit. Foarte repede însă, Diendéré este arestat, judecat, condamnat şi încarcerat în afaceri de asasinate. Dealtfel, interviul din La Croix l-a acordat pe când era în închisoare.

În finalul anchetei, cele două jurnaliste de la La Croix se întreabă cum de Iulian este mai departe reţinut 8 ani după răpire în timp ce alţi occidentali, răpiţi mai târziu, au fost eliberaţi. Colegele noastre evocă 4 ipoteze. Prima, cea mai groaznică, este cea a morţii lui Iulian Gherguţ, în detenţie. MAE român spune însă că ostaticul nu este mort. A doua ipoteză este cea a ralierii lui Iulian la acţiunile răpitorilor săi, dintr-un instinct natural de supravieţuire sau pe modelul sindromului Stockholm. O altă ipoteză ar fi aceea că fiind deţinut de 8 ani, Iulian Gherguţ ştie déjà prea multe despre răpitorii săi pentru ca aceştia să-i mai poată da drumul fără să-şi rişte ei viaţa. În fine, această interminabilă detenţie este poate dovada că diversele medieri şi negocieri au eşuat, caz în care mai există o speranţă.

În urma unei solicitări adresată MAE român cu privire la informaţiile referitoare la soarta lui Iulian Gherguţ, am primit următorul răspuns. «Celula de criză interinstituțională desfășoară constant demersuri pentru eliberarea lui Iulian Gherguţ, utilizând toate pârghiile legale avute la dispoziție de către autoritățile române și ținând cont de complexitatea și sensibilitatea cazului. Ministerul Afacerilor Externe precizează că, până la acest moment, nu există elemente de noutate care să poată fi făcute publice în ceea ce privește situația cetățeanului român răpit. Celula de criză interinstituțională reiterează recomandarea ca abordarea în spaţiul public a oricăror elemente privind cazul cetățeanului român să fie prudentă, având în vedere caracterul sensibil al acestuia».

Sora lui Iulian Gherguț: „Mi-au arătat un video de 16 secunde”

Sora lui Iulian Gherguț, românul răpit în Burkina Faso acum opt ani, a povestit într-un interviu pentru G4Media că a obținut informații despre situația lui Iulian Gherguț mai curând de la alți ostatici eliberați din regiune, decât de la autoritățile române. În luna aprilie a acestui an, Ministerul Afacerilor Externe a prezentat familiei o înregistrare de acum doi ani.

”Ultima dată când am fost la MAE a fost pe 7 aprilie. Am solicitat această întâlnire sub amenințare deoarece de ani de zile ne spun același lucru. Nu e posibil să nu avem un mesaj dacă e viu sau mort. Doar pe vorbe ne-au ținut ani de zile.

Mi-au arătat un video de 16 secunde din data de 3 decembrie 2021, în care Iulian spune că e bine și transmite salutări familiei. Era cumva fără încredere, ca și cum s-ar întreba de ce mai facem filmul ăsta. Dacă au avut filmul din 2021 nu puteau să ni-l arate? Tatăl meu are 89 de ani, sunt părinți care pentru un minut ar fi vrut să îl vadă”, a declarat Elvira Gherguț.

Femeia are confirmarea că fratele ei este în viață și astăzi de la unul dintre ostaticii eliberați recent. Răpirea lui Iulian Gherguț a fost doar primul act terorist dintr-un lung ciclu de violențe și răpiri în Burkina Faso. În prezent, în jur de 25 de cetățeni străini ar fi ostatici în regiunea Sahel, iar românul este cel mai vechi dintre ei, potrivit agenției Fides.

”Cei de la Ministerul Afacerilor Externe ne-au spus că nu ne pot comunica nimic, că nimic nu e sigur, că situația se poate schimba de la o oră la alta. Ne-au mai spus că acest caz este foarte dificil pentru ei de rezolvat deoarece nu cer bani, ci vor la schimb teroriști închiși în state africane. Ne-au mai spus că în 2017 au fost pe punctul de a-l elibera, dar că a trebuit să o ia de la capăt deoarece persoana cu care erau în contact a fost ucisă într-un atac. Din 2017 nu am mai avut niciun mesaj concret”, a povestit Elvira Gherguț.

Un ostatic american eliberat recent a comunicat cu românul prin semne

La începutul lunii iunie, unul dintre ostaticii eliberați recent, americanul Jeffery Woodke, i-a transmis românului un mesaj prin intermediul postului Radio France International, unde a povestit că ar avea acces ostaticii din Burkina Faso.

”Am fost cu Iulian Gherguţ, românul. Nu am putut să-i vorbesc direct. Am stat cu el în acelaşi loc, vreo 14 zile, dar eram separaţi. Am comunicat numai prin semne, cu mâinile, şi i-am promis că-l voi ajuta când voi fi liber. Azi mă ţin de această promisiune. Aş dori să-i transmit un mesaj: Iulian, dacă ascultaţi această emisiune, trebuie să ştiţi că nu ești abandonat, ești iubit de familia şi apropiaţii Dvs, şi de mine, şi lucrăm pentru (eliberarea) ta. Fii curajos, fii curajos prietenul meu” a spus Jeff Woodke la microfonul RFI.

Sora lui Iulian Gherguț spune că a primit recent un apel telefonic de la Jeffery Woodke, care i-a spus ei și mamei sale despre hotărârea de a le ajuta, dar și despre necesitatea ca guvernul român să se implice mai activ în căutarea lui Iulian. „Ultimele săptămâni ne-au dat speranță”, a adăugat femeia, care așteaptă acum ca autoritățile române să dea curs acestei piste.

Românul a transmis mai multe mesaje în ultimii ani, în care implora familia și autoritățile române să facă demersuri pentru a-l elibera. Primele imagini cu românul captiv au fost făcute publice de către teroriști în august 2015. Alte înregistrări au mai apărut în 2016 și 2017. În toate mesajele, românul făcea apel la autoritățile române să îl ajute. Poziția oficială a statului român este că nu plătește răscumpărări pentru cetățenii răpiți.

„Celula de criză interinstituțională lucrează în regim de permanenţă pentru gestionarea situației. Celula de criză îşi va continua activitatea în acelaşi regim şi va colabora, în continuare, cu partenerii internaţionali ai României. Sub coordonarea acesteia, misiunile diplomatice române din regiune sunt în contact permanent cu toate autorităţile competente locale”, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe în 2017 pe acest subiect, după difuzarea ultimei înregistrări cu românul răpit.