Jean-Claude Juncker, despre România: Iubesc această ţară

UPDATE Corupția este un rău și trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, joi, în cadrul unui dialog cu cetățenii români, eveniment găzduit de Muzeul Național de Artă.

„Corupția este un rău național ce trebuie eradicat”, a răspuns Juncker, întrebat de către unul dintre cei prezenți ce ar putea face „pentru a putea ține sub control marea corupție” din România.

Președintele Comisiei Europene a subliniat că trebuie respectată separarea puterilor în stat. El a precizat, de asemenea, că nu trebuie afectată negativ reputația țării de către cei care spun că luptă împotriva corupției, dar în realitate nu fac acest lucru.

„Consider că este un rău această corupție. Corupția este destul de mare în România, însă România nu este singura țară care cunoaște acest fenomen. Cei care dețin puterea la nivelul societății corup ei înșiși sau se lasă corupți în munca pe care o fac zi de zi și făcând aceasta acționează împotriva intereselor românilor de rând, oamenilor de rând. Corupția este un rău și trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia și acesta este unul dintre motivele pentru care am instituit acest mecanism de cooperare și verificare. Eu i-am îndemnat întotdeauna pe conducătorii români să facă tot ce pot împotriva corupției. Nu numai ‘parole, parole, parole’. Deci, trebuie să acționeze”, a precizat el.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Întrebat ce se poate face pentru a reduce decalajul dintre România și celelalte state membre, Juncker a replicat că „România nu din vina sa a acumulat întârzieri față de celelalte state membre UE” și că această diferență este vina istoriei.

„Tratatul de la Ialta a făcut astfel încât România să fie despărțită de restul Europei. Această situație a fost corectată, pentru că dumneavoastră ați ales să nu fiți sub istorie, ci să faceți istorie. Economia însă nu are inimă, nu raționează la reflexele și impulsurile nobile ale momentului. Nu inspiră același entuziasm în viața popoarelor. Din acest motiv a fost nevoie și va fi nevoie ca România să recupereze timpul pierdut. Trebuie să spun însă că în ultimii zece ani și chiar înainte de a fi membră în UE, deci în faza sa de pre-aderare, România a făcut multe progrese. Însă acum România nu trebuie să se dezvolte în sensul greșit. România își urmează parcursul obișnuit pe calea succesului către mai multă bunăstare”, a spus Juncker.

Juncker a adăugat că, „fără a da lecții” României, UE ajută această țară să meargă mai bine pe drumul dezvoltării. În acest sens, a menționat că în perioada 2007-2013 România a beneficiat de 20 de miliarde de euro, prin fondurile structurale și de coeziune. Din 2014 până în 2020 suma disponibilă este de 30 de miliarde de euro.

„E nevoie, deci, ca România să înțeleagă mai bine cum anume să absoarbă mai bine aceste fonduri destinate pentru dezvoltarea economiei sale, a structurilor sale sociale și a tuturor elementelor importante în ochii cetățenilor”, a precizat el.

Juncker a declarat că a ales-o pe Corina Crețu comisar pentru Politică Regională, apreciind că aceasta „are o concepție clară asupra lucrurilor și va reuși să facă din Europa un promotor activ al bunăstării generale”.

Prezentă la dezbatere, Corina Crețu a declarat la rândul ei că a lucrat foarte bine cu cele trei guverne care s-au aflat la conducerea României în ultimii doi ani și jumătate.

„De la 55% rată de absorbție, când am fost numită comisar european, România a reușit să încheie ciclul financiar 2007-2014 cu 91% rată de absorbție. În ultimii doi ani și jumătate nu s-a pierdut niciun euro din alocarea oferită de UE României. S-au creat în ultimii zece ani 51.000 de locuri de muncă, 3.000 de drumuri naționale au fost refăcute. Avem aceste proiecte fanion în domeniul fizicii nucleare, în domeniul cercetării. Sigur că ne dorim mai mult, nevoile sunt foarte mari”, a mai precizat Corina Crețu.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat joi, în debutul unui dialog cu cetățenii români despre viitorul Uniunii Europene, că personal are cu România „aproape o poveste de dragoste”.

„Mă bucur foarte mult să mă aflu în România. Ultima oară când am venit aici era în 2003 și voi pleca destul de curând. Mi-ar plăcea să stau mai multă vreme și cred că mă întorc destul de curând, pentru că m-am săturat să vorbesc despre România fără să o fi văzut mai în detaliu. România și cu mine avem aproape o poveste de dragoste. În 1997 eram președinte al Consiliului în momentul în care România a fost acceptată drept candidată. Apoi, dețineam președinția luxemburgheză a Consiliului, în perioada de aderare și sunt mândru să fi putut face ce am făcut pentru România și pentru Europa. Într-un cuvânt, iubesc această țară”, a spus Juncker în cadrul unui dialog cu cetățenii români găzduit de Muzeul Național de Artă, potrivit Agerpres.

În condițiile în care, în urma unui chestionar realizat printre cei prezenți în sală, 92% au apreciat că viața românilor s-a schimbat în bine după aderarea la UE, Juncker a spus: „Iubesc această țară”.

„Cunosc mulți români atât la Bruxelles, cât și la Luxemburg și chiar și români din România și știu că România a avut un parcurs european, dar și descurajări, decepții, iar procesul acesta de ajustare nu a fost unul ușor, în special pentru cei mai nevoiași dintre români. Întotdeauna am admirat curajul dumneavoastră de a gândi, de a spune și a face lucrurile”, a spus el.

Președintele Comisiei Europene a adăugat că România „este o țară a libertății”, o țară „care a plătit cu sânge pentru libertatea pe care a câștigat-o”.

La finalul dialogului cu cetățenii români, după ce un nou chestionar a reliefat că 43% dintre cei prezenți în sală simt că vocea țării noastre este insuficient auzită în UE, președintele CE a subliniat că „România nu este un stat de mâna a doua”.

„În dezbaterile naționale din România aud deseori acest lucru. Nu este adevărat. Și vă dau drept exemplu faptul că, din aprilie, doi vicepreședinți ai Comisiei, președintele, dar și comisari au venit în România. Nu am făcut acest lucru în niciun alt stat membru. Deci, scoateți-vă din cap această idee, cum că România nu ar fi egala celorlalte. Demnitatea acestui stat este la fel ca a celorlalte. Eu ascult România pentru că o iubesc”, a mai spus el în încheiere.

Citeşte şi: Jean-Claude Juncker, în Parlament: „România merită să fie în Schengen”. Preşedintele CE l-a pupat pe frunte pe Băsescu UPDATE