Jean-Claude Juncker îşi recunoaşte două mari greşeli: tăcerea privind Brexitul şi scandalul Luxleaks

Şeful executivului comunitar de la Bruxelles a făcut un bilanţ în general pozitiv al preşedinţiei sale în faţa presei, subliniind în special relansarea investiţiilor şi scăderea şomajului în UE după 2014. El a spus că executivul condus de el şi-a îndeplinit obiectivele în materie de creştere economică, joburi şi investiţii. „În aceste trei domenii ne-am achitat de sarcini”, le-a spus el jurnaliştilor la Bruxelles.

Mandatul de cinci ani al lui Juncker se încheie în octombrie, după alegerile europene de la sfârşitul acestei luni care vor declanşa o perioadă de tranziţie politică în instituţiile cheie din Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

Din 2014, rata şomajului în zona euro a scăzut de la 11,5% la 7,7%, în timp ce economia a crescut pentru al şaptelea an consecutiv de la criza economică, potrivit executivului UE. Juncker a afirmat că este mândru în special de păstrarea Greciei în zona euro, în pofida crizei economice prin care a trecut ţara.

Pe de altă parte, el a recunoscut două „greşeli”, printre care decizia sa de a nu interveni în dezbaterile încinse care au marcat campania pentru referendumul din Marea Britanie din 2016, care a dus la luarea deciziei privind Brexitul, potrivit Agerpres.

Alte articole

Uniunea Europeană a adoptat miercuri primele măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump

Comisia Europeană suspendă parţial plăţile către România în cadrul PNRR, din cauza pensiilor speciale

„Am ascultat guvernul britanic, l-am ascultat pe dl Cameron (David Cameron era pe atunci premier conservator britanic – n.r.), pentru că el mi-a spus să nu intervin în campania pentru Brexit”, a spus Juncker.
Responsabilul european regretă astăzi această alegere, pentru că „am fi fost singurii care să contrazică minciunile proferate” în timpul acestei campanii, care s-a soldat cu o victorie a susţinătorilor divorţului de UE.
La trei ani de la referendum, Brexitul, prevăzut iniţial pentru 29 martie 2019, nu a avut încă loc. UE a acceptat să amâne data-limită până la 31 octombrie, pentru a lăsa timp clasei politice britanice să se pună de acord asupra modalităţilor retragerii din blocul comunitar, informează Agerpres.

O altă greşeală recunoscută marţi de Juncker are legătură cu scandalul Luxleaks, o afacere care a scos la lumină acordurile încheiate în Luxemburg de companii cu administraţia ţării sale pentru a plăti impozite mai mici. „Am aşteptat prea mult înainte de a reacţiona, asta a fost o greşeală gravă, am întârziat prea mult cu răspunsul”, a estimat preşedintele Comisiei, care a fost premier al Luxemburgului în perioada 1995-2013.
Scandalul a izbucnit în noiembrie 2014 datorită dezvăluirilor unor avertizori de integritate, care au fost urmate de declanşarea unor proceduri judiciare.