Declaraţiile lui Stoltenberg au fost făcute înaintea summitului extraordinar al NATO, convocat pentru a analiza ultimele evoluţii ale operaţiunilor militare din cadrul conflictului din Ucraina, precum şi pentru a discuta deciziile pe care statele membre NATO le vor lua în continuare.
„Rusia a distrus pacea pe continentul european. S-a adeverit ceea ce am prezis de luni de zile, în pofida tuturor eforturilor noastre de a găsi o soluţie diplomatică. Moscova este pe deplin răspunzătoare pentru invazia premeditată şi desfăşurată cu sânge rece” , a afirmat Stoltenberg, potrivit News.ro.
„Condamnăm cu fermitate agresiunea Rusiei şi solicităm Rusiei să înceteze imediat operaţiunile militare. Suntem alături de curajosul poporul ucrainean, sprijinim pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi dreptul la autodeterminare şi cel de a-şi alege propria cale”, a adăugaat secretarul general al NATO.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a solicitat Rusiei, vineri, în urma discuţiilor purtate în cadrul summitului NATO convocat de urgenţă cu privire la invazia Rusiei în Ucraina, „să înceteze războiul fără sens început în Europa, care a distrus pacea continentului.”
Citeşte şi: Klaus Iohannis cere NATO trimiterea urgentă de trupe în România
„Rusia a distrus pacea în Europa. Populaţia se luptă pentru libertate în faţa unui atac neprovocat. Deplângem suferinţa, pierderile tragice de vieţi, precum şi pierderile materiale.Suntem alături de cei fortaţi să plece. Deplângem moartea celor ucişi.
Cerem Rusiei să oprească imediat acest război fără sens, să înceteze atacurile, să retragă toate forţele, să se întoarcă pe drumul diplomaţiei, să renunţe la agresiune. Obiectivele Kremlinului nu se limitează la Ucraina. Rusia a cerut să renunţăm la extinderea NATO şi să scoatem trupe şi infrastructură din ţările care au aderat la alianţă după 1997.
Ne confruntăm cu o nouă normalitate în securitatea europeană. Rusia contestă deschis ordinea de securitate şi foloseşte forţa pentru îndeplinirea obiectivelor. Tragem la răspundere pentru faptele lor atât Rusia, ca agresor, cât şi Belarusul, în postura de complice.”, a declarat Stoltenberg după summitul extraordinar al NATO.
”Avem o criză de securitate europeană. Rusia contestă deschis ordinea de securitate din Europa, folosește forța pentru a-și urmări obiectivele. Lumea va ține minte Rusia și Belarusul. Rusia este agresorul. Belarusul este cel care facilitează aceste acțiuni. Președintele Putin a luat decizia de a-și urmări agresiunea împotriva Ucrainei. Aceasta este o greșeală strategică uriașă, pentru care Rusia va plăti un preț sever pentru mult timp de acum înaine”, a adăugat Stoltenberg.
”Aliații NATO și din UE au introdus și introduc sancțiuni. Partenerii noștri de pe întregul glom ni s-au alăturat. Trebuie să fim gata să facem mai mult, chiar dacă acest lucru înseamnă că trebuie să plătim și noi un preț, deoarece suntem în acestă acțiune pe termen lung. În același timp, poporul rus trebuie să știe că războiul Kremlinului în Ucraina nu va face Rusia mai sigură sau mai respectată în lume. Nu va duce la un viitor mai bun pentru copiii voștri”, a mai spus secretarul general al NATO.
Rusia avertizează că vor fi consecinţe „militare şi politice grave” dacă NATO acceptă Suedia sau Finlanda
Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera „consecinţe militare şi politice grave”, a avertizat vineri după-amiază Administraţia Vladimir Putin, conform BBC News.
Rusia avertizează că vor fi consecinţe „militare şi politice grave” dacă NATO acceptă Suedia sau Finlanda
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru „va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.
„Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei”, a subliniat Maria Zaharova.
Finlanda cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în anumite structuri de securitate, dar premierul Sanna Marin a afirmat luna trecută că este „foarte improbabilă” depunerea unei cereri de aderare la NATO în timpul mandatului său.
Rusia se opune vehement extinderii NATO spre est şi cere garanţii de secuirtate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice. Înainte de a lansa atacul militar împotriva Ucrainei, Administraţia Vladimir Putin ceruse garanţii că această ţară nu va adera la NATO. Ucraina a refuzat să se conformeze solicitării de a nu încerca să adere la NATO, iar Administraţia Nord-Atlantică a semnalat că orice stat este liber să decidă aranjamentele în materie de securitate, subliniind însă că în acest moment nu există niciun plan de admitere a Ucrainei.