Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, primit de preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni. „România este un exemplu”

UPDATE „Mulțumesc României pentru contribuția sa importantă la prezența noastră în Afganistan. De asemenea, aș dori să mulțumesc României pentru leadership-ul de care dă dovadă în apărarea cibernetică, inclusiv la Fondul NATO pe apărare cibernetică pentru Ucraina. Nu în ultimul rând, vă felicit pentru anunțul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare anul acesta, precum și pentru angajamentul de a menține acest nivel al bugetului Apărării pe următorii 10 ani. România este un exemplu, contribuind la Alianță cu capacitățile de care avem nevoie, precum și la împărțirea mai echitabilă a responsabilităților”, a spus Stoltenberg, după întâlnirea avută la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis.

El a subliniat că România este un aliat influent și de nădejde.

Secretarul general al NATO i-a mulțumit președintelui Iohannis și pentru găzduirea de către România a Brigăzii multinaționale de la Craiova.

„În spațiul aerian, Canada și Italia se alătură eforturilor României și Bulgariei de a menține spațiul aerian NATO în siguranță, iar în Marea Neagră suntem prezenți cu mai multe nave și mai multe exerciții navale. Împreună, aceste măsuri transmit un mesaj clar: NATO este o organizație puternică și unită”, a adăugat Stoltenberg.

Alte articole

Jens Stoltenberg, discursul de final de mandat la NATO: ”Dând Ucrainei mai multe arme, îl putem face pe Putin să-și schimbe calculul”

Klaus Iohannis, scos din schemă pentru șefia NATO. Jens Stoltenberg îl preferă pe Mark Rutte. Când își anunță președintele României retragerea

Citeşte şi: Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune.

„Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Tăriceanu: E nevoie de un acord politic reînnoit din partea Alianţei şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare

El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune.

„Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici – unitatea de integrare a forțelor NATO – care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Alianța Nord-Atlantică salută o apărare europeană mai puternică, însă a subliniat că trebuie evitată dublarea eforturilor NATO și ale UE.

„În NATO salutăm o apărare mai puternică europeană, atâta vreme cât aceasta se referă la consolidarea apărării Europei, adică creșterea bugetelor de apărare, mai multe investiții în capacitățile de apărare europene, mai multe exerciții. Mai multă coordonare a eforturilor între aliații europeni este ceva ce salutăm cu adevărat. Apărarea europeană este bună. Singurul lucru pe care trebuie să-l evităm este dublarea. (…) Trebuie să evităm dublarea eforturilor NATO și ale UE, să evităm ca UE să-și dezvolte structuri de comandă care să se suprapună pe cele ale NATO și trebuie să ne asigurăm că ceea ce face UE este complementar acțiunilor NATO. Trebuie să ne asigurăm că vorbim de complementaritate cu NATO, nu de o concurență cu NATO, și astfel salutăm Europa apărării”, a declarat Stoltenberg după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Cu toţii ne dorim o Alianţă puternică, bazată pe o cooperare cu UE complementară şi eficientă

UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune.

„Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac al unui aliat împotriva României va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune.

„Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici — unitatea de integrare a forțelor NATO — care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, la Adunarea NATO: Să nu uităm ceea ce este, în primul rând, Marea Neagră: o mare

UPDATE NATO şi Uniunea Europeană au abordări, interese şi obiective comuna şi acţiuni complementare, a afirmat luni preşedintele Klaus Iohannis, care consideră că cele două proiecte sunt complementare şi trebuie să meargă împreună.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, că există o cooperare foarte bună între România şi ţările membre NATO în ceea ce priveşte apărarea aeriană, precizând că prezenţa aeriană aliată în ţara noastră a fost „consistentă” în 2017 şi aşa va rămâne.

UPDATE Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre relația Alianței Nord-Atlantice cu Uniunea Europeană, arătând că acestea nu sunt două proiecte separate, ci sunt „clar complementare și trebuie să meargă împreună”.

„O chestiune pe care am subliniat-o în mod special este relația NATO și UE. (…) Cred că este extraordinar de important că NATO și UE nu au abordări diferite, ci abordări comune, nu au acțiuni paralele, ci acțiuni complementare și avem interese și obiective comune. (…) Cred că toată lumea înțelege că UE și NATO nu sunt două proiecte între care trebuie cineva să aleagă, ci sunt clar complementare și trebuie să meargă împreună”, a afirmat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea avută cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Citeşte şi Paolo Alli, la AP NATO: Sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei înseamnă apărarea întregii Europe şi a NATO

UPDATE Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că proiectul Deveselu funcționează și se dezvoltă, arătând că facilitățile suplimentare în acest caz trebuie să fie mai bine studiate înainte de a fi implementate.

„Proiectul Deveselu funcționează și se dezvoltă. Facilitățile suplimentare (…) trebuie mai bine studiate înainte să fie implementate. Nu trebuie să intre nimeni în panică. Situația de la Deveselu este foarte bună”, a spus Iohannis la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Citeşte şi: Jens Stoltenberg, la Adunarea NATO: Un atac împotriva unuia dintre aliaţi va fi un atac împotriva tuturor

Șeful statului român și secretarul general al NATO vor avea convorbiri oficiale, iar la finalul întrevederii vor susține declarații comune de presă.

Tot luni, președintele Iohannis va avea o întrevedere și cu președintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli.

În cursul după-amiezii, președintele Klaus Iohannis și secretarul general al Alianței vor vizita comandamentul Brigăzii Multinaționale NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova.

Jens Stoltenberg se află în România cu ocazia celei de a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO.