Jocul virtual – prieten sau dusman?

Popularitatea acestor jocuri este in continua crestere si tot mai des se ridica intrebarea: sunt ele benefice sau nu pentru copii? Rolul de parinte nu vine cu manual de instructiuni si stim cu totii ca nu exista formule magice pentru cresterea ideala a copilului. Cu atat mai mult, intr-o lume care pare a fi intr-o continua schimbare, avem sarcina dificila de a gasi acele raspunsuri care sa vina cat mai aproape de dorintele noastre. Pentru ca ne dorim sa ne crestem copiii frumos, sa ii ajutam sa fie cat mai fericiti. Este important, asadar, sa ne putem adapta la schimbarile pe care le aduc generatiile ce vin din urma. Pentru ca, sa nu uitam, si noi ne-am fi dorit ca parintii nostri sa fie deschisi la obiceiurile si particularitatile generatiei noastre.

Jocurile video sunt complexe si nu pot fi tratate in termeni de alb sau negru, ci este important sa le privim din mai multe puncte de vedere. Ele difera sub o multitudine de aspecte, iar impactul lor asupra celor mici difera, intrucat noi ca oameni suntem diferiti. Jocurile video pot schimba structura creierului in acelasi mod in care o fac si alte procese de invatare, precum cititul sau invatarea unui instrument muzical. Asa cum miscarea dezvolta muschiul, jocurile pot ajuta la dezvoltarea creierului. Pe de alta parte, insasi recompensa imediata si eliberarea de dopamina (hormonul placerii) din timpul jocului pot contribui la dezvoltarea unei dependente si/sau la izolare. Pe scurt, ca orice comportament, jocul virtual are beneficii si efecte negative deopotriva, in functie de tipul de joc, de timpul investit, de modul in care ne raportam la el. Vom trata efectele jocurilor virtuale ca fiind mai degraba complementare decat opuse, asadar vom privi totul sub forma efect negativ si beneficiu. Pentru ca viata nu este alb si negru, parenting-ul nu este alb si negru, ci este important sa oferim copilariei celor mici, precum si noua insine, cat mai multa culoare

Agresivitate si cooperare:

Majoritatea efectelor negative apar in cazul jocurilor care contin violenta, astfel ca poate sa apara o legatura intre aceste jocuri si comportamente agresive. Totusi, mai degraba ele pot creste nivelul de agresivitate in ceea ce priveste gandurile si emotiile, decat sa genereze comportamente. Cu alte cuvinte, cu cat copilul este expus mai mult scenelor de violenta, cu atat sensibilitatea lui la acestea scade, iar acest lucru poate duce la perceperea comportamentelor agresive ca fiind firesti si ca neavand un impact emotional semnificativ. Nu exista, insa, date care sa lege in mod direct jocurile de acte de violenta, astfel ca nu putem responsabiliza exclusiv jocul in sine. Mai mult, atunci cand copilul manifesta agresivitate in mediul virtual, acesta descarca trairi negative si frustrare, astfel ca probabilitatea manifestarii agresive in viata reala scade. Pe de alta parte, jocurile virtuale dezvolta empatia si aptitudinile sociale, mai ales atunci cand acestea presupun comunicare si cooperare. Fie ca este vorba despre gestionarea personajului jucat sau despre a lucra cu alti coechipieri, jocurile dezvolta aptitudinile sociale, cei mici fiind nevoiti sa fie atenti la nevoile celorlalti pentru a putea indeplini obiectivul jocului. Creste astfel nivelul de empatie, capacitatea de comunicare si de adaptare.

Alte articole

Jocurile video vor deveni materie opțională în liceele din România. Decizia a fost luată de Ministerul Educației

După ce a rămas văduvă, bunica Maria a devenit un gamer înrăit: „Când jucam, parcă nici durerea nu mai era așa mare”. Un nepot a fost cel care i-a pus prima dată mouse-ul în mână

Izolare si relaxare:

Adesea apare temerea ca cei mici se retrag, ca ascund ceva sau ca nu vor sa comunice cu noi. Este adevarat ca jocurile pot oferi un refugiu sau o evadare. Acest lucru nu este in totalitate unul de evitat, pentru ca fiecare dintre noi are nevoie de spatiul sau, de mici portite pentru a se deconecta, pentru a se recrea la final de zi. Ceea ce este foarte important, insa, este ca portitele sa nu fie folosite ca modalitati de evitare sau retragere sociala. Citeste continuarea pe superbebe.ro