Judecarea dosarului referendumului, amânată pentru inculpaţii nu au avut avocaţi

Liviu Dragnea a lipsit de la primul termen de judecată al dosarului „Fraudă la referendum”, el fiind reprezentat în instanţă de avocatul său, Marian Nazat, care nu a adresat nicio cerere în numele clientului său.

Grefierul de şedinţă a anunţat că 59 de inculpaţi din acest dosar au transmis la dosarul cauzei solicitări prin care au cerut judecarea cauzei la un alt termen, fie pentru a-şi angaja avocaţi, fie pentru a-şi pregăti apărarea.

Una dintre părţile vătămate din acest dosar, Otilia Bouroş, le-a cerut judecătorilor să îi schimbe calitatea în martor, arătând că asupra ei se fac presiuni.

VEZI ŞI Ponta: Dosarul fraudă la referendum este o mascaradă

Alte articole

Gigi Becali, noi dezvăluiri despre implicarea lui Coldea în justiție: ”Lui nu i-a convenit că mi-au dat pușcărie prea puțină”

Liviu Dragnea i-a propus lui Sebastian Ghiță să colaboreze cu Coldea: „Mr. Prezi, vă gândiți cum sună?”

Procurorul DNA a fost de acord cu cererile de amânare, iar în legătură cu solicitarea părţii vătămate a arătat că la acest moment nu poate fi discutată o astfel de cerere. Acesta a motivat că este necesar să se asigure apărarea tuturor inculpaţilor pentru discutarea unor astfel de cereri.

Judecătorii instanţei supreme au acordat un nou termen în acest dosar la 6 decembrie, dată la care vor fi citaţi toţi cei judecaţi în această cauză.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

VEZI ŞI DNA vrea ca Dragnea să fie judecat mai rapid. A cerut urgentarea dosarului referendumului

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.