„Există limită a ipocriziei ambasadorilor străini de la Bucuresti, care ne tin lecţii de democraţie, stat de drept şi independenţa justiţiei, în condiţiile în care ei înşisi au încălcat legea, principiile statului de drept şi independenţa justiţiei implicându-se în numirile şefilor din marile parchete? În contextul iniţierii pe 22 februarie de către ministrul justiţiei Tudorel Toader, în conformitate cu legea, a procedurii de revocare a procurorului-şef DNA Laura Codruţa Kovesi, ambasadorul american Hans Klemm şi cel britanic Paul Brummell, folosind aceleaşi discursuri lozincarde, au ieşit public, din nou, să ne ţină lecţii despre justiţie, declarând că au încredere oarbă în DNA”, scrie Florica Roman, judecătoare în cadrul Curţii de Apel Oradea, pe blogul personal.
Magistratul spune că ambasadorii nu au comentat eşecurile DNA, enumerând achitările sau clasările, cum ar fi în dosarul Microsoft.
„Tocmai în acest context, al acţiunii perfect legale iniţiate de ministrul justiţiei Toader, se vede dublul limbaj/discurs pe care-l folosesc ambasadele: nouă ne vorbesc despre principii, stat de drept şi democraţie, în timp ce ei, ilegal, au făcut târguri oculte privind numirile la vârful parchetelor”, mai spune judecătoarea.
Florica Roman aminteşte, în susţinerea celor spuse de faptul că, într-o postare din luna februarie, judecătorul Horatius Dumbravă, fost membru al CSM în perioada 2010-2016, a „mărturisit că, împotriva legii şi a tuturor prevederilor internaţionale privind independenţa justiţiei şi statul de drept, ambasadele SUA şi a Marii Britanii s-au amestecat în 2013 în numirea Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef al DNA. Aceleaşi ambasade s-au implicat, tot atunci, şi în numirea Procurorului General şi a procurorului-şef al DIICOT. Judecătorul Horatius Dumbrava recunoaşte public ceea ce se vorbea pe la colţuri, dar nimeni de la vârful sistemului de justiţie nu a spus deschis în toţi aceşti ani”.
“Vă mai amintiţi de protocolul semnat între preşedintele României şi primul ministru în 2013? Când, practic, sub atenta supraveghere (de fapt, la sugestia) ambasadele UK şi USA (cum de s-au băgat în aşa ceva ambasadorii de atunci? ce au crezut că fac? un fel de gentlemen agreement? cu cine?) s-au împărţit funcţiile în Ministerul Public, după principiul: unul ţie, unul mie (şi unul la bucutărie …) s-a recunoscut public implicarea politică în justiţie, ceea ce a fost un semnal foarte prost pentru procurorii de execuţie, cei mulţi şi harnici, că dacă ai acoperire politică, poţi …”, a scris judecătorul Dumbravă pe Facebook.
„Dacă criticile unor oameni politici români la adresa procurorilor s-au considerat a fi un amestec politic în justiţie, fiind prompt sancţionate de către CSM, amestecul împotriva legii a unor puteri străine, prin funcţionari din cadrul ambasadelor, în numirile în funcţiile de conducere ale parchetelor, ce reprezintă? Explicaţii publice pentru aceste “înţelegeri” oculte şi străine de lege, datorează românilor nu doar toţi foştii membri ai CSM, ci şi fostul premier Victor Ponta, fostul preşedinte Traian Băsescu, dar, mai ales, ambasadele SUA şi a Marii Britanii (…) În timp ce birocraţi din ambasade sau de la Bruxelles ne ţineau lecţii despre “stat de drept” şi implementarea recomandărilor MCV, aceştia se implicau ilegal în procedurile de numire în funcţiile de conducere din parchete.”, spune judecătoarea Florica Roman.
Magistratul se întreabă retoric dacă în urma înţelegerii din 2013 între Traian Băsescu, preşedintele de atunci, şi Victor Ponta, premier, au fost numite Alina Bica, la DIICOT- sustinută de preşedinte şi Tiberiu Niţu- procuror general- susţinut de premier, din partea cărei instituţii a venit susţinerea pentru Laura Codruţa Kovesi.
„Mă întreb, de asemenea, în calitate de cetăţean şi judecător, care au fost “meritele” de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, timp de şase ani, care să o fi recomandat pe Laura Codruţa Kovesi să fie numită în funcţia de procuror şef al DNA? În perioada în care Laura Codruţa Kovesi a îndeplinit funcţia de Procuror General au fost închise dosarul Revoluţiei din 1989 şi dosarul Mineriadei din 1990, ceea ce a determinat condamnarea Romaniei la CEDO. (…) Dacă pentru aceşti birocraţi şi ambasadori mii de morţi, răniţi şi torturaţi la Revoluţie ori Mineriada nu au însemnat nimic, e lesne de înţeles de ce, pentru ei, sunt irelevante azi abuzurile, deja de notorietate, din actualele anchete penale”.
„În prezent, urmare a acestei campanii de abuzuri din justiţie dusă sub pretextul combaterii corupţiei, campanie susţinută fără discernământ de birocraţia de la Bruxelles şi de ambasadele occidentale de la Bucureşti, România a devenit un stat disfuncţional, iar românii sunt mai divizaţi ca niciodată după 1989.Statul român va deconta din greu abuzurile făcute de DNA, ceea ce nu este corect şi drept. Corect sşi drept ar fi ca aceste ambasade să plătească, în solidar cu statul roman, despăgubirile pentru abuzurile DNA, abuzuri la care au instigat şi pe care le-au aplaudat”, concluzionează Florica Roman.