Judecători Curtea de Apel: OUG de modificare a legilor justiţiei este neconstituţională, discriminează şi retroactivează

Potrivit judecătorilor de la Curtea de Apel București, unul dintre articolele controversate ale ordonantei retroactiveaza. Este vorba de articolul care instituie in cazul procurorilor din DNA, DIICOT si din Parchetul General o vechime in magistratura de minim 10 ani, pentru a ramane in functiile pe care le ocupa, scrie Ziare.com. 

In plus, in cazul procurorilor DNA, acestia ar fi trebuit sa fi sustinut un concurs, in conditiile in care prevederea a fost recent schimbata si niciun procuror DNA nu a participat la o astfel de procedura. 

Practic, DNA ar fi pusa in incapacitatea de a functiona, in timp ce in cazul procurorilor DIICOT este mentinuta doar prevederea unui interviu. 

Concluziile privind neconstitutionalitatea OUG 92/2018 apartin judecatorilor Ruxandra Grecu si Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran care au sesizat Curtea Constitutionala in acest caz. Cei doi magistrati judecau dosarul in care Marian Zlotea, fost presedinte al Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, contesta condamnarea la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie. In timpul procesului, magistratii au pus in discutia partilor eventuala neconstitutionalitate a prevederilor OUG 92/2018. 

Alte articole

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

Elon Musk, reacție dură cu privire la decizia CEDO în cazul lui Călin Georgescu: „Ce e instanța asta și cum poate anula alegeri?”

„Articolele criticate drept neconstitutionale incalca si dispozitiile art. 131 alin. 1 si art.132 alin. 1 din Constitutia Romaniei, prin punerea tuturor procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie in incapacitate de a mai functiona la data intrarii in vigoare a OUG nr.92/2018. Procurorul este pus in situatia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, arată cei doi judecători. 

Sesizarile Curtii de Apel: 

– Nu este motivata situatia extraordinara care ar justifica emiterea unei ordonante de urgenta pentru a impune conditia pentru numirea ca procuror in cadrul DNA; 

– Prevederile OUG incalca mai multe articole din Constitutie; 

– OUG retroactiveaza in cazul procurorilor DNA; 

– Este neclar temeiul instituirii unui tratament juridic inegal intre procurorii DNA si DIICOT cu privire la conditiile de numire; 

– Norma este neclara; 

– Prevederile OUG incalca jurisprudenta CEDO; 

– Procurorii DNA sunt pusi in situatia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor; 

– OUG nu indeplineste standardele de calitate acceptabile din punct de vedere constitutional. 

Inca de la inceputul motivarii, magistratii arata ca Guvernul, in sustinerea necesitatii emiterii acestui act normativ, nu justifica in niciun mod vreo situatie extraordinara a carei reglementare sa nu poata fi amanata, iar urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei. De altfel, situatia este similara si in cazul articolului controversat, privind procurorii DNA. 

„Or, din intreaga expunere de motive a ordonantei de urgenta mentionate, instanta nu a identificat situatia extraordinara, cu caracter mare de abatere de la obisnuit, care nu depinde de vointa Guvernului si care ar fi constrans astfel sa reactioneze prompt, prin impunerea conditiei pentru numirea ca procuror in cadrul Directiei Nationale Anticoruptiei a sustinerii si promovarii unui concurs organizat de catre o comisie constituita in acest scop”, se arata in motivare. 

Probleme de constituționalitate a OUG 92 

Cea mai mare parte a motivarii este dedicata articolului controversat. Cei doi judecatori au analizat prevederile OUG 92/2018 de modificare a Legilor Justitiei, cumulat cu prevederile Legii 303/2004 privind statutul magistratilor si Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, modificate recent. 

Ei atrag atentia ca, odata cu intrarea in vigoare a OUG, intra in vigoare si dispozitia care instituie obligativitatea vechimii de 10 ani si a admiterii la concursul organizat de catre comisia constituita in acest scop, potrivit noilor Legi ale Justitiei, care stabileste ca ramanerea in functie este conditionata de indeplinirea conditiilor legale. 

„In aceste conditii, apare ca fiind plauzibila concluzia potrivit careia niciun procuror DNA nu ar indeplini cele doua cerinte prevazute cumulativ: vechimea de 10 ani in functie, respectiv sa fi fost declarat admis in urma unui concurs organizat de catre o comisie constituita in acest scop”, scrie Curtea de Apel Bucuresti. 

Pe cale de consecinta, in opinia instantei, sunt incalcate dispozitiile art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei („Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile” – n.red.), deoarece se dispune aplicarea imediata de noi exigente unor persoane care au indeplinit conditiile legale pentru ocuparea posturilor in cadrul DNA conform legii vechi. 

„Din aceasta perspectiva, OUG nr.92/2018 retroactiveaza, fiind in contradictie cu articolul mentionat anterior”, motiveaza magistratii. 

Discriminare in cazurile DNA si DIICOT? 

Pe de alta parte, instanta apreciaza ca ar fi incalcat si articolul 16 alin.1 (Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari – n.red.) din Constitutia Romaniei, deoarece se instituie un tratament inegal pentru situatii similare. 

„Tratamentul diferit al procurorilor pentru a fi numiti in cadrul DNA, respectiv in cadrul DIICOT nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului si trebuie sa se justifice rational, in respectul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, principiu exprimat in cuprinsul Deciziei nr.1 din 8 februarie 1994 a Curtii Constitutionale”, sustine Curtea de Apel Bucuresti. 

Judecatorii fac trimitere la procedura de concurs, in cazul procurorilor DNA, si cea de evaluare, in cazul procurorilor DIICOT. 

„Curtea apreciaza ca nu exista diferente calitative intre cele doua structuri astfel incat sa se justifice diferentierea de tratament juridic, mai ales in conditiile existentei unei simetrii in ceea ce priveste procedura de numire si revocare a procurorilor cu functii de conducere”, se arata in motivare. 

Instanta da exemplu, in cazul in care ancheta este coordonata de parchetul prim sesizat, ca se poate ajunge in situatia in care procurorii DIICOT si DNA sa instrumenteze aceleasi cauze, indiferent ca au promovat concurs sau interviu pentru accederea in functii. 

Grecu si Ion-Tudoran arata ca solutia normativa stabilita prin OUG nr.92/2018 este criticabila si sub aspectul calitatii dreptului in sensul explicitat in jurisprudenta CEDO, dand ca exemplu cauzele Rotaru impotriva Romaniei si Petra impotriva Romaniei. 

„Consideram ca norma este neclara in ceea ce priveste abrogarea implicita a art. V din Legea nr. 207/2018, o dovada in plus fiind si interventia unei alte autoritati, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, care la data de 17 octombrie 2018 a emis Hotararea nr. 491/2018 prin care a facut o recomandare interpretativa a art. VII din OUG nr.92/2018”, se arata in motivare. 

Urgenta intrunirii Sectiei de procurori finalizata cu emiterea hotararii mentionate este o dovada in plus ca norma este neclara si poate genera aplicarea neunitara a legii penale, cu consecinte severe asupra actului de justitie, mai ales prin prisma nulitatilor absolute potential incidente, sustin judecatorii. 

Din perspectiva instantei, articolele criticate drept neconstitutionale incalca si dispozitiile art. 131 alin. 1 si art.132 alin. 1 din Constitutia Romaniei, „prin punerea tuturor procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie in incapacitate de a mai functiona la data intrarii in vigoare a OUG nr.92/2018”. 

„Procurorul este pus in situatia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, sustine Curtea de Apel Bucuresti. 

„Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu isi mai pot desfasura activitatea conform principiului legalitatii atata vreme cat insasi legea care le defineste modul de numire in functie nu indeplineste standardele de calitate acceptabile din punct de vedere constitutional, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 132 alin. 1 din Constitutia Romaniei”, concluzioneaza Curtea de Apel Bucuresti. 

Amintim ca Judecatorii Curtii de Apel au trimis marti ordonanta lui Toader la CCR. Urmeaza sa se stabileasca un termen