Potrivit soluţiei postate pe site-ul Judecătoriei Cluj, instanţa a admis „în parte cererea de chemare în judecată şi obligă pârâţii Statul Român, MAI, IGPR şi IPJ Cluj, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 2.700 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 3 CEDO”.
Totodată, magistraţii au decis ca pârâţii să plătească şi 1.800 de euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 8 CEDO.
Instanţa a decis şi plata către Uioreanu a sumelor de 300 şi, respectiv, 200 de euro, în solidar, de către MAI, IGPR şi DGPB, de asemenea pentru încălcarea aceloraşi două articole CEDO.
Potrivit articolului 3 CEDO, „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”, iar articolul 8 prevede că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”.
În plus, instanţa obligă pârâţii la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.213 lei, reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocaţial.
Decizia, pronunţată în 9 ianuarie, nu este definitivă, având drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu a fost condamnat în ianuarie 2018, definitiv, printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj, la 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani.
„A fost schimbată încadrarea unei fapte, din complicitate la spălare de bani în tentativă de spălare de bani. Tribunalul Cluj îl condamnase la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, iar Curtea de Apel l-a condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare şi interzicerea unor drepturi”, au declarat la acea dată pentru AGERPRES surse judiciare.
Pe 12 mai 2016, Horea Uioreanu a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare cu executare, printr-o decizie a Tribunalului Cluj.
Într-un alt dosar, pe 5 mai 2016, Horea Uioreanu a fost condamnat şi de Curtea de Apel Cluj la doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Pe 22 decembrie 2016, el a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Horea Uioreanu a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit ilegal, în perioada 2013 – 2014, informaţii clasificate de la Anca Albu, fost subofiţer al SRI Cluj.
Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 2014 şi apoi arestat pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.