Judecătorii CCR au dat verdictul după aproape două luni în care Băsescu a stat pe margine

UPDATE 12.41 Şedinţa CCR s-a încheiat. Decizia: referendumul este invalid.

UPDATE 11.15 Preşedinţii celor două camere, Petru Filip şi Valeriu Zgonea, au trimis o notă către CCR, în care este prezentată poziţia Parlamentului cu privire la datele referitoare la listele electorale permanente, informează România TV.

UPDATE 11.05 Oamenii continuă să protesteze în faţa CCR şi strigă „Jos Băsescu!”.

UPDATE 10.07 Câteva zeci de persoane protestează în faţa sediului CCR şi cer validarea referendumului. 

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

UPDATE 10.05 Judecătorii CCR s-au reunit în şedinţă.

UPDATE 9.45 Judecătorul Valentin Zoltan Puşcaş a spus, la intrarea în sediul CCR, că, din punctul său de vedere, Curtea Constituţională va lua marţi o decizie privind referendumul, scrie Mediafax.

UPDATE 9.30 Judecătorul Tudorel Toader a declarat marţi dimineaţa, înaintea şedinţei Curţii Constituţionale, că este posibilă o nouă amânare a verdictului CCR privind referendumul. Şedinţa Curţii a început la ora 10.00.

Judecătorii CCR s-au întrunit marţi, de la ora 10.00, pentru a lua o decizie privind referendumul din 29 iulie. 

Magistraţii vor lua în discuţie datele primite luni de la Guvern, în urma solicitării adresate săptămâna trecută de a le fi comunicate, până la 21 august, listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie.

Concret, Curtea a primit o adresă cu informaţiile primite de la MAI şi MAE, care arată în felul următor: 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 de români aveau actele de identitate expirate şi nu le-au reînnoit până în ziua votului, iar 3.052.397 au „dreptul legal de şedere în străinătate”, din care nu se ştie exact numărul minorilor.

În baza acestor date, USL susţine că în listele permanente pot fi înscrise 14,8-14,9 milioane de persoane, pentru că, din cifra iniţială de 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot, se scad cele 3,5 milioane de persoane cu acte expirate, cu reşedinţa în străinătate sau cu drepturile electorale interzise. Astfel, explică USL, raportat la cifra de 14,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot care ar trebui să se regăsească pe listele electorale permanente, s-au prezentat la vot 8,4 milioane, adică aproximativ 60% din listele electorale permanente, şi au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu 7,5 milioane, adică 53% din populaţia aflată înregistrată în listele electorale permanente.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a spus că CCR va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, dar a refuzat să răspundă dacă românii din străinătate trebuie incluşi în cvorumul de la referendum. „Mâine (marţi – n.red.) vă lămurim cu toate, sper„, a susţinut Zegrean.

Decizia referitoare la valabilitatea referendumului trebuie luată, potrivit legii, cu 6 voturi din 9 (două treimi din voturile membrilor plenului CCR), însă în ultima şedinţă s-a pus problema dacă este posibil o astfel de majoritate şi dacă invalidarea s-ar putea hotărî cu majoritate simplă – 5 la 4.

Premierul Victor Ponta a declarat însă că este necesar ca judecătorii CC să ia decizia cu şase voturi la trei, şi nu cu cinci la patru.

„Legea Curţii Constituţionale prevede foarte clar că în cazul referendumului se ia cu şase la trei, cu cvorum. E un fel de ironie, chestia asta că toată problema în România acum se leagă de cvorumul de 50% şi iată că s-a ajuns la cvorum şi la Curtea Constituţională. Mă gândesc că dacă se cere românilor când decid asupra soartei preşedintelui să respecte cvorumul, cu atât mai mult Curtea Constituţională care are prevăzut expres în lege şase la trei va respecta acel cvorum, în orice decizie, fie de validare, fie de invalidare, pentru că altfel suntem într-o criză generală dacă Curtea Constituţională îşi încalcă propria-i lege. Eu sunt convins că nu se va întâmpla acest lucru”, a spus Ponta.

Cvorumul pentru validarea referendumului şi listele electorale permanente

Parchetul instanţei supreme a transmis în 9 august Curţii Constituţionale că poate să pună la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor, în original, folosite la referendum, precizând că CCR nu a formulat solicitări în acest sens. Parchetul ICCJ are toată baza de date cu cetăţenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CC, AEP, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, BEC, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte.

Documentele cu rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui au ajuns în 1 august de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituţională.

Cu toate acestea, listele pe baza cărora s-a votat la referendumul din 29 iulie, dar şi numărul votanţilor luaţi în calcul pentru cvorum sunt încă o mare necunoscută, chiar şi după invocarea de către CCR a definiţiei listelor permanente din Legea alegerilor prezidenţiale, se arată într-o analiză realizată de Mediafax.

Curtea a menţinut, în urma dezbaterilor de marţea trecută, aceeaşi formulare tehnică din decizia anterioară: listele permanente trebuie actualizate de către Guvern prin referinţă la articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui, dar şi la art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.

Mai precis, CCR a făcut trimitere la prevederile din Legea alegerilor prezidenţiale, actualizată prin Ordonanţa de Urgenţă 95/2009, unde listele electorale permanente se definesc astfel: „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”.

Totodată, articolul 17 din Legea 3/2000, Legea referendumului, prevede că operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege şi că reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului. Modul de întocmire a listelor electorale permanente care nu se regăseşte explicit în Legea referendumului, ci prin trimitere la Legea alegerilor parlamentare şi locale.

Fie că este luată în calcul Legea alegerilor parlamentare, fie că este vorba despre prevederile similare din Legea alegerilor prezidenţiale, listele permanente includ alegătorii cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pentru care se întocmesc listele respective. Pentru alte categorii de votanţi sunt menţionate explicit listele electorale suplimentare.

Prevederea la care a făcut trimitere Curtea Constituţională, respectiv articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea alegerilor prezidenţiale, este de fapt forma în care a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă 95 din 2009, emisă de Guvernul Boc. Aceasta a fost, însă, semnalată la acea dată de Consiliul Legislativ ca nefiind în concordanţă cu prevederile Constituţiei din articolul 81, aliniatul 2, unde se precizează în privinţa alegerii preşedintelui că „este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale”.

„Semnalăm că textul nu respectă dispoziţiile ar 81, alin 2 din Constituţie, care se referă la liste electorale, nu la liste electorale permanente. Propunem, de aceea, modificarea corespunzătoare a textului”, se arăta în avizul Consiliului Legislativ nr 992, din 31.08.2009. Observaţia nu a fost însă operată în textul legii la momentul adoptării în Parlament a Ordonanţei de Urgenţă.

De altfel, aceasta ar fi singura referire la listele electorale permanente care face posibilă o eventuală interpretare potrivit căreia în listele permanente ar putea fi incluşi toţi cetăţenii români cu drept de vot, inclusiv cei cu domiciliul stabil în străinătate.

Celelalte reglementări în materia listelor electorale permanente din legile care privesc alegerile parlamentare, alegerile locale, sau europarlamentarele fac referire la includerea în aceste liste a cetăţenilor români cu domiciliul în România.

Inclusiv Legea alegerilor prezidenţiale, modificată de OUG 95/2009, reglementează modul în care se constituie listele electorale permanente, făcând referire la cetăţenii cu domiciliul în România. Concret, articolul 9 al legii prevede că listele electorale permanente cuprind „toţi cetăţenii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care au fost întocmite”. „Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate”, se mai arată în Legea alegerilor prezidenţiale.

În acelaşi timp, în procedura privind realizarea listelor electorale permanente sunt implicaţi primarii, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi şeful serviciului public comunitar de la nivelul judeţului.

Participarea la referendumul din 29 iulie a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu şi 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale anunţate în 1 august de Biroul Electoral Central.

Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentând 46,24%. Din aceştia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat „Da”, 943.375 (11,15%) au votat „Nu”, iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

Listele electorale permanente sunt documentele în baza cărora Biroul Electoral Central constată îndeplinirea condiţiei pentru validarea referendumului, potrivit Legii referendumului. Mai precis, listele permanente centralizate la nivel naţional cuprind numărul total al alegătorilor în funcţie de care se stabileşte dacă în urma votării s-au prezentat la urne 50% plus unu dintre alegători, condiţie pentru validarea scrutinului.

Astfel, doar listele permanente prezintă numărul alegătorilor la care se raportează inclusiv Curtea Constituţională pentru a decide valabilitatea referendumului. În caz contrar, contabilizarea celor de pe listele suplimentare ar putea însemna numărarea de două ori a unor alegători care figurează şi pe listele permanente.

Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii privind valabilitatea referendumului, după ce, potrivit informaţiilor transmise atunci, a primit „date contradictorii” privind listele electorale permanente şi suplimentare.

Astfel, MAI a transmis Curţii Constituţionale două adrese, în prima, din 1 august, confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua, din 2 august, admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

În urma transmiterii acestor date, Parchetul instanţei supreme îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, şi pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI. Totodată, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, care împreună cu secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale adresa prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

Curtea Constituţională este instituţia care validează sau invalidează rezultatele referendumului de demitere a preşedintelui României, prin hotărâre.

Validarea sau invalidarea referendumului depinde voturile a şase judecători ai Curţii Constituţionale, întrucât plenul CC decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii rezultatului consultării directe a cetăţenilor.

Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

De regulă, pe sesizările obişnuite adresate, plenul Curţii decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună”.