UPDATE: CCR apreciază, în argumentarea deciziei de neconstituționalitate a legii privind contractele de credit pentru consumatori, că impreviziunea nu trebuie aplicată printr-un act normativ, ci de către instanțele judecătorești.
„În jurisprudența sa, Curtea a sancționat instituția impreviziunii aplicabilă ope legis (prin puterea legii — n.r.), arătând că aceasta nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin.(3) privind statul de drept, art. 21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Astfel, numai instanța judecătorească are competența și obligația să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile existenței acesteia”, se arată într-un comunicat al CCR.
În document se arată că legea respectivă reglementează o astfel de impreviziune aplicabilă „ope legis”, prevăzând în mod expres obligația băncilor care au acordat credite în franci elvețieni de a efectua conversia în lei ” la cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni”.
În argumentarea soluției, CCR a mai reținut că legea privind contractele de credit pentru consumatori a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat în Constituție.
„Astfel, legea, în redactarea adoptată de Camera Deputaților, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul adoptat în Senat, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă, prin modificările aduse, Camera decizională reglementând dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aceste modificări sunt semnificative, de substanță, și privesc lipsa acordului de voință în ceea ce privește operațiunile de conversie a contractelor de credit și realizarea conversiei la cursul de schimb franc elvețian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei”, se mai precizează în comunicat.
*
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat că judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvern în toamnă. „Soluția Camerei Deputaților este greșită și nu corespunde normelor europene”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu. Legea încalcă principiul bi-cameralismului, având în vedere că forma inițială a legii, adoptată de Senat, a fost fundamental schimbată în Camera Deputaților, care obliga băncile la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, a explicat Dorneanu.
El a precizat că împrumutații în franci elvețieni vor putea beneficia de impreviziune, în cadrul legii dării în plată și că mai multe detalii vor fi publicate.
O decizie era aşteptată încă din luna noiembrie, dar a fost amânată de judecători pentru 18 ianuarie şi, ulterior, pentru 7 februarie 2017, potrivit news.ro.
”Am amânat-o pentru acea formulă magică, pentru examinarea mai adâncă a problematicii şi pentru a da o decizie care să fie şi în consonanţă, nu în sensul soluţiei finale a admiterii sau respingerii, cu analiza pe care am făcut-o acolo (Legea dării în plată – n.r.) cu privire la retroactivitate, cu privire la impreviziune, dacă se aplică şi aici sau nu. N-am mai cerut nimic, doar simţim nevoia unei aprofundări a motivelor pentru care vom da o soluţie sau alta”, a precizat ultima dată preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.
Sesizarea a fost trimisă de Guvern la Curte pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.
Executivul a apreciat că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condiţiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare şi un plafon.
Guvernul a considerat că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului.
Cabinetul Cioloş a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elveţieni) şi cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete. Deputaţii au adoptat însă proiectul în unanimitate, fără a ţine cont de opinia Executivului.
Obiecţiile Guvernului exprimate în dialogul cu Parlamentul au fost reluate în sesizare. „Guvernul a avizat pozitiv în Parlament legea conversiei în franci elveţieni în condiţiile în care forma votată ar fi păstrat caracterul social al iniţiativei parlamentare. Legislativul însă nu a ţinut cont de această opinie transmisă de Guvern şi legea adoptată a depăşit cadrul social motiv pentru care Guvernul contesta aceasta formă la CCR”, afirma Executivul.
Iniţial, la propunerea lui Viorel Ştefan, atunci preşedintele Comisiei de finanţe-bănci, astăzi ministru al Finanţelor, deputaţii au introdus condiţia privind gradul de îndatorare, precum şi un plafon de 250.000 de franci elveţieni, însă, după dispute politice şi cu debitorii cu credite în franci elveţieni, modificările au fost retrase.