Judecătorii de la Curtea Supremă refuză cererea fostului ministru Constantin Niţă de sesizare a Curţii de Justiţie a UE

„Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulată de apelantul inculpat Niţă Constantin. II.Admite, în parte, cererea de probe formulată de apelantul inculpat Niţă Constantin şi încuviinţează reaudierea martorilor Urdăreanu Tiberiu, Tănăsescu Mihail şi Nichita Gheorghe. Respinge celelalte solicitări de probatorii vizând proba testimonială, administrarea probei cu înscrisuri şi efectuarea unei expertize financiar-contabile şi fiscale. III. Dispune efectuarea de verificări cu privire la desemnarea judecătorilor care au pronunţat sentinţa penală atacată în complete specializate pentru judecarea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000, la instanţele de la care aceştia provin”, se arată în încheierea instanţei.

Constantin Niță, fostul ministru al Energiei, prin avocatul său, spunea, pe scurt, că după toată vâltoarea privind modalitatea de alegere a judecătorilor în cadrul compunerii completelor de judecată, nu s-ar fi făcut lumină pentru că nu se precizează în clar care să fie metoda efectivă de alegere a acestora, respectiv prin sistem informatic care să creeze modul aleatoriu sau prin extragerea din urnă, procedeu mijlocit de factorul uman.

Fostul ministru este nemulțumit de faptul că după deciziile CCR privind completele de cinci dar și de trei judecători, explicațiile nu indică cu claritate care metodă să fie aleasă și care ar oferi cel mai bun mod aleatoriu, astfel că întreabă CJUE dacă aceste decizii răspund cerințelor CEDO și Cartei fundamentale a UE.

”CCR se leagă în decizia 685 din 2018 doar de completuri de judecată în general, nu și pe materii…. Observăm că în legea 304/2004 nu există prevederi legate de compunerea completurilor de judecată cu excepția celor de 5 judecători….. Se impune aplicarea dreptului european pentru eliminarea riscului de divergență jurisprudențială”, a afirmat avocatul lui Niță în fața celor cinci judecători ICCJ.

Magistratul DNA prezent la proces a taxat ferm cererea fostului demnitar. Mai precis procurorul a arătat judecătorilor că prin întrebarea sa apărarea lui Niță ar încerca să ”dărâme și ultima brumă de încredere în justiția națională”.

Magistratul a explicat că nu poate fi considerat nelegal sau insuficient din punct de vedere al aleatoriului metoda de selecție a judecătorilor prin extragere din urna sau prin repartizarea computerizată aleatori.

”Nu sunt îndeplinite competențele materiale. CJUE nu poate face controlul de legalitate a normelor naționale. De altfel avocatul nu identifică o carență între legea noastră și legislația europeană ci cere doar o interpretare a unor norme naționale. … . De fapt petentul deși invoca elemente din Carta UE aduce argumente din din legislația europeană a drepturilor omului. … . E mai facilă culpabilizarea întregii instanțe. Înalta curte trebuie să își apere practica unitară care a fost necontestată până recent”, a explicat procurorul Marius Vartic.

El afirmă că ”garanția” de imparțialitate a judecătorilor nu are legătură cu modalitate de selectare a acestora. ”Incredibil este că această garanție a imparțialitate ar sta în programul informatic și că vechea desemnare, prin alegere, nu ar asigura imparțialitatea. Respingeți. Reprezintă o formă de demolare a ultimei brume de încredere”, a explicat magistratul DNA.

Dosarul continuă cu audierea martorilor admişi de instanţă în 21 octombrie.

Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă a fost trimis în judecată în iunie 2016 pentru o pretinsă faptă de trafic de influenţă făcută în relaţia cu omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

În rechizitoriul tranmis instanţei supreme procurorii DNA notau că în cursul anului 2013, Niță, deputat în Parlamentul României și, la data faptei, ministru al Energiei, i-a solicitat unui om de afaceri (denunțător) un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de societatea comercială a acestuia cu primăria unui municipiu.

Comisionul a fost pretins de Niță în schimbul exercitării influenței sale asupra primarului de municipiu și a promisiunii că interveni pe lângă acesta pentru a-l determina să agreeze semnarea și buna derulare a contractului cu firma omului de afaceri.

Activitățile de exercitare a influenței pe lângă funcționarul public și de efectuare a promisiunii că-l va determina să îndeplinească actele ce intrau în atribuțiile sale de serviciu au fost înfăptuite de inculpatul Niță Constantin în cursul anului 2012.

De asemenea, solicitarea sumei în cuantum de 5% din valoarea contractului a avut loc după inițierea procedurii privind proiectul respectiv, precum și după solicitarea, de către primar, cu titlu de mită, a unui procent de 10% din valoarea contractului, acțiuni ce au avut loc în prima parte a anului 2013.

Potrivit înțelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niță în două forme: parțial în numerar și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului.

În consecință, la data de 21 iulie 2013, Niță a primit 30.000 de euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din București.

De asemenea, la solicitarea lui Niță , a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firmă, la prețul de 5.000 euro + TVA/lună, care a și fost semnat la data de 2 mai 2013.

În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de Niță Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014.

Suma solicitată nu a fost, așadar, achitată integral, ci două tranșe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 de lei. Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizației județene de partid, la solicitarea lui Niță Constantin.