Județul Arad, zguduit de un nou cutremur. Inițial, INFP a anunțat că seismul a avut o magnitudine de 4,1 grade pe Richter, la o adâncime de 8,7 kilometri.
„În ziua de 23.05.2023, 19:15:30 (ora României), s-a produs în Crişana, Arad, un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.1, la adâncimea de 8.7 kilometri”, a anunţat INFP.
Seismul s-a produs la 23 de kilometri SE de Arad, 47 de kilometri NE de Timişoara, 75 de kilometri SE de Bekescsaba, 90 de kilometri N de Reşiţa.
„Până la acest moment, nu au fost primite apeluri prin intermediul 112 şi nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime. Echipaje operative au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaştere in municipiul şi judeţul Arad”, au transmis reprezentanții ISU Arad.
Potrivit ISU Timiş, la Dispeceratul instituţiei nu s-au înregistrat apeluri care să solicite sprijin post-seism.
Vă reamintim că un seism cu o magnitudine de 4,9 urmat de un altul cu o magnitudine 4,3 s-au produs luni seară în Crişana, judeţul Arad. Acestea au fost urmate de alte seisme, cu magnitudini mai mici.
Magnitudinea cutremurului produs luni seara in judetul Arad, revizuita in creştere, la 4.9. O altă replică de peste 4 a avut loc după nici două ore.
În ziua de 22.05.2023, 20:46:43 (ora României), s-a produs în BANAT, ARAD un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.9, la adâncimea de 15 km. A fost urmat d eo replică de 4.3.
Cutremurul s-a produs la 24km SE de Arad, 45km NE de Timisoara, 77km SE de Bekescsaba, 89km N de Resita. „Până la acest moment, nu au fost primite apeluri prin intermediul 112 și nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime.
Echipaje operative din județele unde seismul a fost resimțit vor fi trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaștere”, a declarat Ruxandra Klein, purtător de cuvânt al ISU Arad.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu, fost director general al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) și cercetător științific principal gradul I, actual membru al Societății Române de Fizică și al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion, spuneacă în Oltenia avem o zonă seismică cunoscută, nu este ceva nou. „Aici se produc destul de des seisme, uneori unele în serie, dar deocamdată nu vorbim de cutremure cu potențial devastator. Acum partea bună că avem mai multe descărcări mari de forțe și putem spera ca lucrurile să se liniștească. Oricum vor mai fi replici, dar mai mici sperăm. Există posibilitatea ca roiul de cutremure să migreze, să activeze zona Banatului. Nu vreau să transmit panica, dar există această posibilitate să se producă și acolo în Banat seisme asemănătoare”, a precizat expertul.
Previziune ingrijoratoare data de fostul director al Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP). Acesta spune ca nu sunt o surpriza ultimele cutremure din Oltenia, aceasta fiind o zona seismica cunoscuta, dar ca exista posibilitatea ca ‘roiul de cutremure’ sa migreze spre Banat.
„Deocamdata nu vorbim de cutremure cu potential devastator. Acum partea buna ca avem mai multe descarcari mari de forte si putem spera ca lucrurile sa se linisteasca. Oricum vor mai fi replici, dar mai mici speram. Exista posibilitatea ca roiul de cutremure sa migreze, sa activeze zona Banatului. Nu vreau sa transmit panica, dar exista aceasta posibilitate sa se produca si acolo in Banat seisme asemanatoare”, a afirmat Gheorghe Marmureanu.
In ultimii 50 de ani, Banatul a mai fost scuturat de cateva seisme insemnate, cele mai puternice fiind inregistrate in 1991, de 5,7 grade pe Richter, cand o multime de case au fost puse la pamant in zona de sud-vest a Timisului.
Lipsa banilor sau dezinteresul proprietarilor au facut ca mii de imobile sa fie vulnerabile la un cutremur nu foarte puternic. „Teoretic, Banatul nu poate da un seism cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter, pentru ca natura sedimentara a solului nu permite acumularea de energii mari. Avem zone active, printre care se numara Banloc – Voiteg si Moldova Noua. Din punct de vedere al Timisoarei, zona seismica ce ar putea periclita orasul ar fi zona Sag – Parta.
Seismele din Banat au cateva caracteristici. Prima tine de caracterul total imprevizibil. Aici nimeni nu ar putea sa gaseasca o regula, iar o alta tine de adancimea, care este mica, in jur de 10 kilometri. La 10 kilometri, un seism cu o magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter ar putea ridica probleme. La cutremurul din 1991, din 12 iulie, cu epicentrul in localitatea Banloc, magnitudinea a fost de 5,7 grade, cu o adancime de 10 km. Au cazut casele vechi, cele mai slabe, dar cele care au fost facute dupa ultimele normative, din caramida, din beton, au rezistat. Nu au fost probleme. Si Timisoara are multe cladiri de genul”, explicau specialistii pentru opiniatimisoarei.ro.
Aproape jumatate din populatia Timisoarei traieste in cele mai vulnerabile cartiere in caz de cutremur: Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric. Se adauga zona Sagului, potrivit seismologilor.
In cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 4 martie ’77, Timisoara s-ar putea confrunta cu un adevarat dezastru. Zestrea de cladiri vechi s-ar putea transforma in ruine. Avem 14.500 de cladiri construite la Timisoara pana in anul 1945.
Primaria Timisoara NU are o situatie foarte clara a cladirilor care sunt in pericol sa cada in cazul unui eventual cutremur, desi foarte aproape se afla o falie seismica importanta.
Administratia Ciuhandu a inceput o inventariere a imobilelor care s-ar putea prabusi, insa aceasta documentatie nu a fost finalizata. Si tot in zonele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric se afla cele mai valoroase si semnificative imobile istorice. Aceste zone reprezinta, de altfel, cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara. Aici se afla aproape 1.000 de cladiri monument istoric. In Cetate avem peste 200 de astfel de imobile, in Fabric aproximativ 330 si in Iosefin 400.
Citește și Stare de alertă! Un nou cutremur devastator a avut loc vineri dimineață