Judeţul din România care ar putea dispărea în următorii 50 de ani. Avertismentul INS

Declinul și îmbătrânirea populației vor produce efecte în mai multe domenii, de la economie şi societate, la numărul de parlamentari şi europarlamentari, notează Hotnews.

Ce populaţie va avea România peste următorii 50 de ani

INS estimează populația în patru variante de calcul. Varianta constantă reprezintă o „variantă reper” pentru a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. De asemenea, există varianta optimistă, cea pesimistă și a patra –  varianta medie.

• În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori.
• În varianta optimistă, pentru anul 2070, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori
• În varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori.
• În varianta medie România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori.

În schimb, varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată la 13,8 milioane locuitori în anul 2070. INS arată, însă, că, în toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,6 milioane persoane (varianta constantă).

Alte articole

Veste bună pentru 89% dintre români, fie că locuiesc la bloc sau la casă, date oficiale de la INS

Noiembrie, ultimul bal? Salariul mediu net în România a crescut cu 2,3 la sută spre finalul anului trecut. În ce domeniu se plătește cel mai bine

Judeţele în care femeile vor fi minoritare în 2070

La nivel naţional populaţia feminină ar continua să fie predominantă, iar în anul 2070 ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală ar varia de la 52,3% (în varianta intermediară) la 53,5% (în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2019 (51,1%).

În anul 2070, numai în judeţele Giurgiu şi Teleorman populaţia feminină va fi minoritară (în toate variantele de proiectare) şi în judeţul Botoşani (în toate variantele de proiectare, cu excepţia variantei optimiste în care ponderea pe sexe va fi aproape egală, cu numai 0,1% în favoarea femeilor).

În varianta medie, populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua, în perioada 2019-2070, cu excepţia judeţului Ilfov care va înregistra o creştere a populaţiei rezidente, în anul 2070, cu aproximativ 207,6 mii persoane (cu 42,7%).

Populaţia din Bucureşti, cea mai numeroasă din ţară şi peste 50 de ani

Scăderea populaţiei rezidente, în perioada 2019-2070, la nivelul judeţelor, în varianta medie de proiectare, va oscila între -73,2% (Teleorman) şi -4,5% (Braşov).

Judeţele care ar înregistra o diminuare a populaţiei mai mică de 100 mii persoane ar fi: Braşov, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş.

În 2070 Municipiul Bucureşti ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,59 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 740,1 mii persoane). Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 108,7 mii persoane (56,2%) şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.
Populaţia judeţelor Prahova şi Argeş va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070, de -351,3 mii persoane şi respectiv de -271,7 mii persoane.

Regiunea României care se va depopula în următorii 50 de ani

Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2019, populaţia rezidentă a regiunilor Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia ar urma să se reducă la puţin peste jumătate în anul 2070. La polul opus va fi regiunea Bucureşti-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai -1,3% datorată creşterii populaţiei judeţului Ilfov.

Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între -21,8% în regiunea Centru şi -43,8% în regiunea Sud-Est.

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi a populaţiei adulte, în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice.