Julian Assange cere Comisiei Europene să investigheze blocarea donaţiilor către WikiLeaks

Într-un aviz preliminar făcut cunoscut recent, Comisia a considerat că acest caz nu merită o anchetă aprofundată, notează AFP, citată de Agerpres.

WikiLeaks şi DataCell, partenerul său din Islanda, şi-au prezentat contraargumentele într-o scrisoare adresată luni Executivului european. Cele două speră ca decizia definitivă a Comisiei, aşteptată peste „patru până la şase săptămâni” să le dea dreptate de această dată sau cel puţin să ducă la lansarea unei anchete aprofundate.

„Nu există suveranitate fără suveranitate economică. Este îngrijorător faptul că membrii dreptei de orientare dură din Statele Unite sunt în măsură să facă presiuni asupra Visa şi MasterCard, care deţin un monopol pe piaţa europeană, pentru a crea un asemenea blocaj”, a declarat Julian Assange în cadrul unei conferinţe de presă la Ambasada Ecuadorului de la Londra, unde s-a refugiat la mijlocul lui iunie.

În cursul respectivei conferinţe, care a fost transmisă în direct la Bruxelles, Assange a citat conţinutul unei scrisori adresate de MasterCard Comisiei Europene, în care firma americană menţionează că a „avut convorbiri cu colaboratori a doi membri ai Congresului SUA”, senatorul independent (ex-democrat) Joseph Lieberman şi reprezentantul republican Peter T.King.

Alte articole

Comisia Europeană va prezenta până în aprilie raportul privind implicarea TikTok în alegeri

Veste importantă pentru foștii clienți OTP Bank. Când pot intra în posesia cardurilor de la Banca Transilvania, în urma fuzionării celor două bănci

După ce a devenit celebru pe plan mondial prin publicarea unor documente clasificate despre războaiele din Irak şi Afganistan şi a mii de depeşe secrete ale diplomaţiei americane, site-ul WikiLeaks se confruntă cu blocarea donaţiilor internauţilor prin Visa şi MasterCard. Julian Assange a estimat marţi aceste „pierderi” la 50 de milioane de dolari.

DataCell, care colecta donaţiile internauţilor şi în prezent trece prin greutăţi financiare, a depus o plângere pe lângă serviciile privind concurenţa ale Comisiei Europene pentru a denunţa acest blocaj.

Julian Assange s-a refugiat din iunie la Ambasada Ecuadorului de la Londra, în încercarea de a evita extrădarea sa către Suedia, unde este căutat pentru presupuse agresiuni sexuale. Australianul de 41 de ani afirmă că riscă să fie extrădat mai departe, în Statele Unite ale Americii, care sunt furioase după publicarea de către WikiLeaks a unor documente americane secrete, şi că ar putea fi chiar condamnat la moarte.