Noul „redactor-şef” al WikiLeaks devine ziaristul islandez de investigaţie Kristinn Hrafnsson, a precizat Assange.
Australianul în vârstă de 47 ani care a fondat în 2006 site-ul de dezvăluiri a transmis că nu mai poate asigura managementul acestuia în condiţiile în care de şase luni este izolat la ambasada Ecuadorului din Londra şi singura sa cale de comunicare cu exteriorul este prin intermediul avocatului său. Guvernul ecuadorian a decis cu şase luni în urmă să nu-i mai permită lui Assange să comunice cu exteriorul şi a limitat de asemenea vizitele în ambasadă ale echipei sale juridice, potrivit Agerpres.
Julian Assange s-a refugiat în reprezentanţa diplomatică ecuadoriană în urmă cu şase ani pentru a evita să fie extrădat, iniţial, în Suedia, unde era acuzat de viol, dosar care a fost clasat. În prezent, el se teme să iasă din ambasadă şi că va fi arestat, apoi extrădat în Statele Unite pentru a fi publicat pe WikiLeaks mii de documente confidenţiale ale diplomaţiei americane.
Citeşte şi Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, ia în considerare să depună mărturie în faţa Senatului SUA
Hrafnsson (56 de ani) a transmis la rândul său că salută „responsabilitatea de a asigura continuarea importantei activităţi bazate pe idealurile WikiLeaks”, deşi condamnă „tratamentul aplicat lui Assange” care l-a condus spre acest rol, potrivit Agerpres.
Potrivit unei scrisori semnate personal în decembrie dar făcută publică zilele trecute, Assange a renunţat la azilul acordat de Quito. Scrisoarea, semnată de australianul Assange şi avocatul spaniol Baltasar Garzon, a fost trimisă de Ministerul ecuadorian de Externe unei deputate, Paola Vintimilla, care anchetează asupra procesului de naturalizare a lui Julian Assange şi a dezvăluit-o presei.
Fondatorul WikiLeaks a renunţat la azil cu câteva zile înainte ca autorităţile de la Quito să îi acorde cetăţenia ecuadoriană pe 12 decembrie, apoi să încerce să îl numească diplomat pentru a putea continua să trăiască la ambasada de la Londra, iar ulterior să meargă la Moscova.