Un raport al Centrului privind confidenţialitatea şi tehnologia, al Facultăţii de Drept Georgetown, a constatat că fotografiile a peste 117 milioane de adulţi sunt stocate virtual, ceea ce înseamnă că agenţiile de aplicare a legii scanează pozele acestora şi utilizează programe nereglementate pentru a urmări cetăţenii care se supun legilor.
Numeroase departamente de Poliţie deţin tehnologie de „recunoaştere facială în timp real” care permite camerelor de supraveghere să scaneze feţele trecătorilor în timp ce merg pe stradă.
În statul Maryland, Poliţia a utilizat programe de identificare facială în fotografiile protestatarilor pentru a le suprapune pozelor persoanelor care deţineau mandate, potrivit Uniunii americane pentru libertăţi civile (ACLU).
Conform rezultatelor studiului, precum şi dezvăluirilor ACLU, în privinţa programului de monitorizare al Poliţiei din Baltimore, tehnologia ar putea încălca drepturile a milioane de cetăţeni americani şi are un impact disproporţionat asupra comunităţilor de culoare.
“Atunci când recunoaşterea facială este folosită în mod agresiv, poate schimba natura spaţiilor publice”, a declarat Alvaro Bedoya, directorul executiv al Centrului privind confidenţialitatea şi tehnologia, al Facultăţii de Drept Georgetown.
„Poate schimba libertatea fundamentală pe care o avem de a ne trăi vieţile, fără ca oamenii să ne identifice de la depărtare şi în secret”, a adăugat acesta.
Potrivit raportului, ceea ce este alarmant la programul de recunoaştere facială al FBI-ului este faptul că înregistrează persoane care nu au săvârşit infracţiuni. Baza de date a FBI-ului conţine fotografii de pe paşapoarte, solicitări de primire a vizei americane, carnete de şoferi, ceea ce înseamnă că Poliţia poate identifica şi monitoriza în mod facil persoane care nu au încălcat legea.
Potrivit unui studiu din anul 2012, la care a luat parte şi un expert FBI, procentul de acurateţe al algoritmilor de recunoaştere facială este de 10% în privinţa cetăţenilor afro-americani, notează ACLU.
Algoritmii defectuoşi amplifică politica practicilor rasiale părtinitoare pentru că se bazează pe baza de date a unor fotografii ce reprezintă în mod disproporţionat persoanele de culoare.