Procurorii DNA au marcat o premieră când l-au acuzat pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea că fura din timpul bucureştenilor. În ţara miliardelor de euro furate, suna aproape neverosimil o acuzaţie adusă unui înalt demnitar, că, folosind maşini de poliţie, se deplasa în trafic cu o viteză cosmică faţă de ceilalţi şoferi, care stăteau pe loc să treacă ministrul şi coloana sa.
„Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit”, au scris procurorii DNA în cererea de încuviinţare a urmăririi penale a lui Oprea.
Acelaşi lucru reiese şi din anunţul începerii urmăririi penale a lui Tiberiu Niţu, care, susţin procurorii, a beneficiat şi el fără drept de maşini de însoţire ale poliţiei.
„În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale”, argumentează procurorii.
Aflăm de la procurori că în tot Bucureştiul intersecţiile aglomerate sunt supravegheate de 60-80 de poliţişti. Procurorii acuză că, în loc să stea în intersecţii şi să fluidizeze traficul, poliţiştii blochează intersecţiile ca să fluidizeze traseul demnitarilor.
„Intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale”, spun procurorii.
Câţi poliţişti sunt deturnaţi de la fluidizarea traficului pentru şoferii bucureşteni la fluidizarea traficului pentru demnitari? Pentru că, afirmă procurorii DNA, demnitarul nu are alocat un singur poliţist, cel care merge în faţă pe motocicletă, ci un întreg dispozitiv, dispus strategic de-a lungul traseului, ca-ntr-un film de comando.
„Însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu)”, arată DNA.
Aflăm că aproape jumătate dintre poliţiştii aflaţi la un moment dat instersecţii din Bucureşti fac exact invers decât ce le cere fişa postului, adică, în loc să fluidizeze circulaţia, o încurcă, pentru că trebuie să treacă demnitarul. Nu ridicăm neapărat problema ce s-ar întâmpla dacă doi sau mai mulţi demnitari care folosesc astfel de dispozitive au de făcut drumuri în acelaşi timp. Ar arunca Bucureştiul în haos complet.
Procurorii însă au calculat că, potrivit legii, doar patru demnitari au dreptul la astfel de coloane: preşedintele, premierul şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. În cazuri excepţionale, bine motivate şi la cerere, şi miniştrii au dreptul. Dintre cei patru îndreptăţiţi de lege, doar preşedintele şi premierul au uzat de dreptul de a folosi coloana oficială. Dintre cei care au dreptul în situaţii excepţionale, Gabriel Oprea şi Tiberiu Niţu au folosit coloanele de însoţire zilnic, de mai multe ori pe zi. Gabriel Oprea de 1.607 ori în zece luni, adică cinci deplasări cu însoţire pe zi (procurorii afirmă că multe dintre ele au fost în interes personal, la restaurant, întîlniri private sau chiar cabinete de cosmetică).
Tiberiu Niţu a folosit maşini de însoţire de la poliţie de peste 700 de ori, zilnic, la venirea şi plecarea de la birou, plus alte drumuri, daca avea treabă în oraş.
„Începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta (Tiberiu Niţu – n.r.) pe raza municipiului București. Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București”, precizează DNA.
Gabriel Oprea şi Tiberiu Niţu sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz pentru că şi-au asigurat coloane de însoţire. Procurorii arată în actele întocmite că demnitarii se deplasează şi cu 120 km/h datorită coloanelor de însoţire. Asta în Bucureşti, care este inclus în Top 10 al oraşelor cu cel mai aglomerat trafic din lume. Un şofer bucureştean pierde în medie 100 de ore (4 zile) pe an blocat în trafic, potrivit topului care măsoară aproape 200 de oraşe din lume.