Juncker va discuta doar cu CORINA CREŢU pentru postul de comisar european. Interviul, programat joi

Luxemburghezul Jean-Claude Juncker a ales să discute, din partea României, cu social-democrata Corina Crețu, scrie caleaeuropeană.ro. Discuţia dintre Juncker şi candidatul român ar urma să aibă loc joi.

România ar viza obţinerea portofoliului pentru Politică Regională, însă acest post este dorit şi de Cehia, care a nominalizat-o pe Vera Jourová, ministru pentru Dezvoltare Regională.

Klaus Iohannis şi Vasile Blaga i-au trimis o SCRISOARE preşedintelui CE: Corina Creţu a fost desemnată ilegal

Scopul acestor interviuri este de a stabili competenţele fiecărui candidat pentru exercitarea mandatului de comisar european, îndeosebi în conformitate cu articolul 17 al Tratatului Uniunii Europene care stipulează că ‘membrii Comisiei vor fi aleşi pe baza competenţelor lor de ordin general şi dintre persoane a căror independenţă este mai presus de orice dubiu’.

Juncker a intervievat-o deja pe Federica Mogherini, actualul ministru de externe al Italiei şi desemnată sâmbăta trecută de liderii europeni reuniţi la Bruxelles drept Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Juncker a promis posturi mai bune pentru comisarii de sex feminin, drept ‘compensaţie’ pentru faptul că sunt depăşite numeric de colegii lor de sex masculin. Creşterea numărului de femei în noul executiv european este deopotrivă importantă pentru obţinerea votului din partea membrilor Parlamentului European, care au ameninţat că se vor opune prin veto oricărei comisii care va avea mai puţin de nouă femei în componenţa sa. Până acum, doar Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Italia, Polonia, Slovenia şi Suedia au nominalizat femei, însă alte câteva ţări – Cipru, Malta şi România – au ca plan B candidaţi femei la postul de comisar.

Preşedintele ales al Comisiei Europene doreşte să se întâlnească în această săptămână cu toţi candidaţii la postul de comisar.

Odată încheiat acest proces, potrivit procedurii de aprobare a comisarilor de către Parlamentul European, legislativul european primeşte un curriculum vitae şi declaraţiile de interese financiare ale comisarilor desemnaţi.

CORINA CREŢU a fost ACCEPTATĂ pentru postul de COMISAR EUROPEAN

Parlamentul adresează viitorilor comisari o serie de întrebări scrise, referitoare în special la priorităţile lor politice în domeniile de care vor fi responsabili. Răspunsurile scrise ale acestora constituie baza pentru partea orală a evaluării, audierile. Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore în faţa comisiei/comisiilor parlamentare competente în domeniul portofoliului care îi este atribuit. Audierile dau comisiilor parlamentare posibilitatea de a avea o idee mai clară asupra personalităţii comisarilor desemnaţi şi de a realiza un schimb de opinii aprofundat cu privire la priorităţile diferiţilor candidaţi în viitoarele lor sfere de competenţă.

Comisiile parlamentare evaluează apoi fiecare comisar desemnat, verificând în special dacă aceştia dispun de competenţele necesare nu doar pentru a face parte din Comisie, ci şi pentru a li se încredinţa un portofoliu anume. Rezultatele audierilor sunt trimise preşedintelui Parlamentului şi examinate de Conferinţa Preşedinţilor, compusă din preşedinte şi liderii tuturor grupurilor politice, precum şi de Conferinţa preşedinţilor de comisie.

Preşedintele Comisiei prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnaţi, precum şi programele lor în cursul unei şedinţe plenare a Parlamentului, la care este invitat şi Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere. Parlamentul European procedează, în final, la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblu. În urma acestuia, noua Comisie poate fi numită formal de către Consiliul European, cu majoritate calificată.

Candidaţii la posturile de comisari sunt:

Austria – Johannes Hahn, comisar pentru politică regională;

Belgia – ministrul de externe Didier Reynders sau europarlamentara Marianne Thyssen;

Bulgaria – Kristalina Georgieva, comisar pentru ajutor umanitar;

Croaţia – Neven Mimica, comisar pentru protecţia consumatorilor;

Cipru – europarlamentarul Christos Stylianides sau o femeie;

Republica Cehă – ministrul pentru dezvoltarea regională Vera Jourova;

Danemarca – ministrul economiei Margrethe Vestager;

Estonia – fostul premier Andrus Ansip;

Finlanda – fostul premier Jyrki Katainen;

Franţa – fostul ministru de finanţe Pierre Moscovici;

Germania – Guenther Oettinger, comisar pentru energie;

Grecia – ministrul apărării Dimitris Avramopoulos;

Irlanda – fostul ministru al mediului Phil Hogan;

Italia – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru politică externă şi securitate comună;

Letonia – fostul premier Valdis Dombrovskis;

Lituania – fostul ministru al sănătăţii Vytenis Andriukaitis;

Luxemburg – Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene;

Malta – ministrul turismului Karmenu Vella sau o femeie;

Marea Britanie – fostul lider al Camerei Lorzilor, Lord Hill;

Olanda – ministrul de externe Frans Timmermans;

Polonia – ministrul infrastructurii şi al dezvoltării Elzbieta Bienkowska;

Portugalia – secretar adjunct al primului ministru Carlos Moedas;

România – Corina Creţu (a doua opţiune), Dacian Cioloş (prima propunere);

Slovacia – Maros Sefocvic, comisarul pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie;

Slovenia – premierul Alenka Bratusek;

Spania – fostul ministru al agriculturii Miguel Arias Canete;

Suedia – Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne;

Ungaria – ministrul de externe Tibor Navracsics

CORINA CREŢU, sprijinită de PNL. Ramona Mănescu: Merită susţinerea tuturor forţelor politice interne