„Îmi aduc aminte că eram plecată cel puţin 20 de zile din 30, cât are o lună! Tot timpul făceam şi desfăceam valizele, îmi era tare dor de patul de acasă, dar sălile arhipline şi zecile de buchete de flori pe care le primeam, bucuria de pe chipurile oamenilor atunci când mă vedeau în carne şi oase pe străzile din oraşul lor, păpuşile pe care mi le aduceau copiii la fiecare spectacol, autografele şi scrisorile primite de la fani, melodiile cântate de ei vers cu vers, toate astea m-au făcut să uit de lucrurile mai puţin plăcute din viaţa mea de artist, dorul de cei dragi de acasă, articolele din presa de scandal, renunţările, sacrificiile, dieta normală a unui artist…”, a povestit Mădălina Manole, potrivit fratelui ei, Marian Manole.
Pe 14 iulie 2010, una dintre cele mai mari artiste ale muzicii româneşti părăsea această lume. Vestea morţii Mădălinei Manole a lăsat o familie întreagă îndurerată, dar şi mulţi fani care şi-au arătat regretul.
Mădălina Manole a fost găsită moartă în locuinţa familiei din Otopeni, chiar în ziua în care ar fi împlinit vârsta de 43 de ani. Medicii de pe ambulanţă au găsit-o în dimineaţa zilei de 14 iulie pe podeaua din baie, într-o baltă de sânge.
Destinul tragic al generaţiei pop: Mădălina Manole, Laura Stoica şi Mălina Olinescu
„Fata cu părul de foc” a şocat o ţară întreagă în momentul în care a fost declarat decesul, iar cauza morţii sale, suicidul, a stârnit mult dezbătute controverse.
La vremea aceea, anchetatorii au descoperit că la puţină distanţă de corpul artistei se afla un recipient de plastic pe care scria „pesticid”. Cauza morţii artistei continuă să ridice semne de întrebare şi în ziua de astăzi.
Artista, pe numele ei real Magdalena- Anca Mircea s-a născut pe 14 iulie 1967 în Vălenii de Munte, judeţul Prahova. În anii’ 90, cariera ei a cunsocut cea mai mare ascensiune, reuşind să se claseze în topul artiştilor de primă mână din România.
Mădălina Manole a fost înmormântată la Ploieşti, în cimitirul Bolovani. La funeralii, au participat aproximativ 40.000 de oameni.
MĂDĂLINA MANOLE, caz închis de instanţe
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins cererea părinţilor cântăreţei Mădălina Manole de redeschidere a anchetei privind moartea acesteia.
Părinţii artistei, Eugenia şi Ion Manole, au contestat la Tribunalul Bucureşti decizia procurorilor de neîncepere a urmăririi penale faţă de soţul Mădălinei Manole, Petru Mircea, însă instanţa le-a respins solicitarea.
Eugenia şi Ion Manole consideră că Petru Mircea este vinovat de moartea artistei.
În ianuarie 2011, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva vreunei persoane în dosarul privind decesul artistei Mădălina Manole.
MĂDĂLINA MANOLE, ce spune rechizitoriul
„Prin rezoluţia din data de 19 ianuarie a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de omor, prevăzută de art. 174 din Codul Penal, întrucât decesul numitei Magdalena Anca Mircea nu a fost consecinţa vreunei fapte prevăzute de legea penală”, se arăta într-un comunicat al Parchetului remis la acea dată.
Potrivit raportului de autopsie medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Ilfov, moartea artistei a fost violentă şi cauzată de insuficienţa cardio-respiratorie acută consecutivă intoxicaţiei cu carbofuran.
„Calea de pătrundere a toxicului a fost digestivă (orală). La autopsie s-a constatat o leziune traumatică (plagă contuză parietală stânga, cu infiltrat sanguin epicranian subiacent), care s-a putut produce, cel mai probabil, prin lovire de plan dur în cadrul stării de rău care a premers decesului, nu are legătură cu mecanismul de producere a morţii şi pentru care sus-numita ar fi necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supravieţuire”, se preciza în comunicat.
MĂDĂLINA MANOLE, proba înscrisurilor
Potrivit sursei citate, carbofuranul este o pulbere de culoare albă, fără miros, foarte puţin solubilă în apă, care se condiţionează sub formă de suspensie în apă, la care se adaugă un colorant roz pentru marcare (atenţionare), fiind substanţa activă a pesticidului Furadan.
Conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, carbofuranul face parte din grupa I de toxicitate, „produse extrem de toxice, care conţin substanţă activă cu doza medie letală (DL 50) sub 50 mg/kg corp”.
Procurorii au mai precizat că din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică al DGPMB – Serviciul Criminalistic reiese că una dintre urmele digitale ridicate de pe flaconul din plastic cu menţiunea „Pesticide”, găsit în apropierea cadavrului, a fost creată de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a artistei.
„Cu privire la celelalte trei urme ridicate s-a concluzionat că nu conţin suficiente elemente dactiloscopice individuale necesare identificării persoanelor care le-au creat. În cauză a fost efectuată şi o constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la un înscris olograf, nedatat şi nesemnat, rezultând că acesta a fost redactat de Magdalena Anca Mircea. Astfel, pentru comparaţie au fost avute în vedere mai multe înscrisuri, inclusiv scripte obţinute din arhivele Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Otopeni şi Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bucureşti, respectiv cererea pentru eliberarea actului de identitate completată şi semnată de aceasta la data de 5 august 2008 şi cererea olografă, datată 1 octombrie 2002, prin care a solicitat eliberarea unui paşaport turistic”, mai susţinea Parchetul.
Concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică au fost în sensul că scrierea de pe toate înscrisurile avute la dispoziţie a fost executată de aceeaşi persoană, precum şi că înscrisul în cauză nu prezintă modificări şi nu a fost realizat prin imitare.