Ancheta „a fost lăsată de o parte pentru că nu există în prezent vreo pistă care să permită investigarea”, a declarat agenţiei franceze de presă purtătoarea de cuvânt a procurorului şef al Vienei, Nina Bussek.
Potrivit reportajelor apărute în două publicaţii austriece în iunie 2018, numeroase ţinte ar fi fost spionate de BND între 1999 şi 2006, dintre care 2.000 de numere de telefon fixe şi mobile, adrese de fax şi corespondenţa electronică a ministerelor, a organismelor internaţionale, ambasadelor şi întreprinderilor din Austria.
Printre organismele care ar fi fost vizate se află Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), toate având sediul la Viena, informează stiripesurse.ro.
După apariţia reportajelor, preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a cerut autorităţilor germane să furnizeze „clarificări complete” asupra acestei situaţii. Cancelarul de atunci, Sebastian Kurz, insistase în acest sens.
„Spionajul între ţări prietene este regretabil şi inadmisibil”, declarase Van der Bellen într-o conferinţă de presă comună cu Sebastian Kurz, potrivit stiripesurse.ro.
Ancheta austriacă are totuşi „puţine şanse să-şi atingă scopul” din cauza reticenţelor Germaniei de a coopera la ea, a declarat pentru cotidianul Standard şeful serviciilor de informaţii austriece BVT, Peter Gridling.
Ancheta nu a fost abandonată oficial, a precizat Nina Bussek: „Dacă vor exista alte piste de investigare, vom putea continua ancheta, dar la ora actuală nu există niciuna”.