Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că s-a autosesizat cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în Ucraina. Secția parchetelor militare se va ocupa de cercetări, în baza articolului de lege care se referă la infracțiuni săvârșite în străinătate, împotriva unor cetățeni români, a mai informat PICCJ.
Gabriela Scutea, procuror general al PICCJ, a transmis luni, 11 iulie, un comunicat de presă pe marginea acestui subiect, care a dat naștere de multiple dezbateri în spațiul public.
„La data de 24.02.2022, Federația Rusă a lansat o amplă operațiune militară (aeriană, terestră și maritimă) de invadare a Ucrainei – stat independent și suveran.
Potrivit informațiilor publice existente, atacul militar este generalizat și sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât și împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate școli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populația civilă din Ucraina.
Consecințele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populației civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum și răniri de persoane. În același timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federației Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României.
Conform art. 10 C.p.p., legea penală română se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin contra unui cetățean român.
Jurisdicția se exercită de organele de urmărire penală române și pe baza principiului universalității. Cercetările au în vedere și deținerea de către cetățeni ucraineni a cetățeniei române”, a transmis PICCJ.
Până în prezent, informații concrete despre persoanele cu cetățenie română – ținte civile, care au fost atacate voit sau accidental de armata Rusiei sau a Ucrainei, respectiv Batalionul Azov, nu au fost comunicate public.