Justiţia germană interzice doar în unele cazuri portul vălului islamic în şcoală, potrivit Agerpres. Portul vălului islamic de către femeile cadre didactice în școlile publice nu poate fi interzis decât dacă există ”un pericol concret” în ce privește punerea în cauză a neutralității statului sau dacă perturbă buna funcționare a unei instituții, au estimat judecătorii Curții Constituționale, cu sediul în Karlsruhe (sud).
Se estimează că hotărârea Curții Constituționale va relansa o dezbatere aprinsă în Germania, unde trăiesc între 3,8 milioane și 4,3 milioane de musulmani (populația Germaniei fiind de 82 milioane de locuitori), și care s-a derulat până în prezent mai ales pe teren juridic.
Începând din 2003 și de la o primă decizie a Curții Constituționale, mai multe landuri germane dintre cele mai mari și mai populate au interzis portul vălului islamic pentru învățătoare și profesoare în incinta instituțiilor școlare publice.
Dar Curtea Constituțională a estimat vineri că ”interzicerea generală a manifestărilor religioase în apariția publică exterioară a profesorilor și a profesoarelor în școlile publice nu este compatibilă cu libertatea de credință”, prevăzută de Legea Fundamentală (Constituția) din 1949.
Curtea a hotărât, de asemenea, că valorile și tradițiile creștine nu trebuie să fie privilegiate, cum este cazul în landul Renania de Nord-Westfalia, cea mai populată regiune din Germania și având capitala la Duesseldorf.
Judecătorii au fost sesizați în legătură cu cazul a două femei cadre didactice musulmane, cu cetățenie germană, din landul Renania de Nord-Westfalia. Una dintre ele a primit un avertisment din partea instituției sale școlare, deoarece, după ce a acceptat să nu mai poarte văl, s-a prezentat la cursuri cu ”o bască de culoare roz cu boruri laterale tricotate și un pulover cu guler care îi acoperea gâtul”, potrivit hotărârii. Cealaltă, care se ocupa cu predarea limbii turce în mai multe instituții școlare, a fost demisă de către autoritățile de land deoarece a refuzat să-și scoată vălul.
Reacțiile la hotărârea Curții nu au întârziat să apară. Astfel, Consiliul Central al musulmanilor din Germania, una dintre organizațiile reprezentative ale comunității, a salutat hotărârea Curții din Karlsruhe, considerând-o ”un semnal pozitiv”. ”Chiar dacă această hotărâre nu înseamnă o autorizare generală a portului vălului islamic, ea este foarte îmbucurătoare”, a declarat Nurhan Soykan, secretarul general al Consiliului, citat de AFP.
”Este o zi bună pentru libertatea religioasă”, a afirmat, potrivit Reuters, Volker Beck, un avocat din partea opoziției ecologiste, Verzii. În opinia sa, obiectele cu care își acoperă capul musulmanii, evreii și creștinii reprezintă o amenințare mai mică pentru societatea germană decât ”opozanții diversității”, precum mișcarea Alternativa pentru Germania (AfD, de dreapta), neonaziștii sau musulmanii salafiști extremiști.
Șefa agenției federale antidiscriminare, Christine Lueders, citată de Reuters, a salutat hotărârea Curții, deoarece ” întărește libertatea religioasă în Germania”. În condițiile gestionării educației de către cele 16 landuri germane, ea a făcut apel la autoritățile locale să revizuiască normele relevante.
Dar Asociația cadrelor didactice germane (DL) a apreciat hotărârea Curții ca fiind ”problematică”, estimând că ea subminează principiul ”neutralității” politice și religioase din școli și serviciile publice.
”Ne exprimăm temerea că hotărârea ar putea duce la disfuncționalități în unele școli dacă, de exemplu, părinți non-musulmani nu sunt de acord ca profesoare cu văl islamic să le predea copiilor lor”, a declarat Josef Kraus, președintele DL.
Potrivit Reuters, cotidianul TAZ din Berlin a avertizat că mișcarea antiislam Pegida, care a inițiat anul trecut marșuri la Dresda, ce s-au extins repede în întreaga țară și în afara granițelor ei, va profita de pe urma hotărârii Curții pentru a argumenta că Europa este cucerită de către islam.
”Pegida va jubila”, scrie TAZ pe prima pagină, sub o fotografie cu văluri colorate în vitrina unui magazin din Berlin.