Kelemen, despre decizia CCR în cazul liceului Romano-Catolic: Reprezintă un mesaj extrem de dur în 2018 din partea CCR

“Comunitatea aşteaptă aplicarea drepturilor consfinţite prin Constituţie, dacă nu se poate prin autoritatea locală şi s-a demonstrat că nu se poate, de la Guvern, de la Parlament. Este un mesaj extrem, extrem de dur în 2018 din partea Curţii Constituţionale, instituţie fundamentală a unui stat de drept către o minoritate, către comunitatea maghiară, către elevi, către copii, către părinţi, care spune că nu aveţi dreptul să aveţi o şcoală. Nici Parlamentul, nici autorităţile locale nu au reuşit să înfiinţeze o astfel de şcoală. În rest, sunt poveşti de adormit copii”, a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a spus că respectă decizia CCR, dar nu poate accepta argumentele, afirmând că urmează să aibă întâlniri şi cu reprezentanţii Bisericii Catolice şi cu reprezentanţii părinţilor, pentru a vedea ce vor face mai departe.

„Eu respect decizia CCR de fiecare dată, când îmi place şi când nu-mi place, dar nu pot să accept aceste argumente şi modul în care au fost prezentate de preşedintele Curţii Constituţionale. Ne vom întâlni cu reprezentanţii Bisericii Catolice şi cu reprezentanţii părinţilor, vom vedea care este următorul pas după ce va apărea şi motivarea Curţii Constituţionale. Încă o dată, PNL şi PMP au arătat faţa adevărată a partidelor respective. Şi CCR a demonstrat, încă o dată, că România nu este stat model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale. Într-un stat model nu se ia o astfel de decizii, nici măcar nu ar fi trebuit să ajungem la CCR fiind vorba despre o şcoală, despre o instituţie în care se predă limba maternă. Şi această minoritate are nevoie de elite, fără şcoli nu ai cum să produci elite”, a continuat acesta, citat de News.ro.

Citeşte şi: Orban, despre decizia CCR în cazul Liceului Romano-Catolic: Kelemen Hunor să îşi ceară scuze

Alte articole

Anunțul momentului! Curtea Constituțională a decis impozitarea pensiilor cu 10%

Data la care ar putea avea loc alegerile prezidențiale în 2025. Kelemen Hunor a făcut anunțul: „Înainte de Paște ar trebui să avem președinte ales”

Întrebat de ce nu poate fi înfiinţat acest liceu prin autorităţile locale, nu printr-un proiect de lege, Kelemen Hunor a spus: „S-a înfiinţat o dată, după aceea, anul trecut au fost trei, patru hotărâri votate cu majoritate, dar niciuna nu a fost semnată de secretarul primăriei şi directorul care răspunde de şcoli. Dacă ei nu semnează, acea hotărâre poate fi atacată în contencios administrativ. Aşa s-a întâmplat, aşa a fost de fiecare dată. Nu poţi să ieşi din acest cerc vicios dacă mergi permanent la autoritatea locală ai majoritate acolo şi după aceea te trezeşti la tribunal cu unii care ar trebui să meargă la psihiatrie, nu la tribunal şi atunci nu ai cum să ieşi din acest cerc vicios”.

El susţine că refuzul autorităţilor locale de a înfiinţa liceul a dus la depunerea unui poriect în Parlament.

„De aceea am spus că Parlamentul este cel care legiferează, este forul suprem de la care oamenii aşteaptă chestiuni care nu pot fi rezolvate în altă parte. Mă întreb şi eu: ce mai rămâne pentru această comunitate dacă nici autoritatea locală, nici Guvernul, nici Parlamentul nu sunt în stare, nu pot şi CCR respinge şi această variantă, să înfiinţeze o şcoală? Ce rămâne de făcut? Vom discuta cu părinţii şi cu Biserica Catolică, vom lua o decizie, dar acum nu ştiu care. Oricum, trebuie să căutăm o ieşire din această situaţie, fiindcă nu o să lăsăm comunitatea fără şcoală”, a mai afirmat liderul UDMR.

Totodată, într-un comunicat, UDMR susţine că decizia Curţii Constituţionale este revoltătoare.

”Suntem dezamăgiţi, comunitatea noastră este dezamăgită. Nu putem vorbi despre un stat de drept democratic  în momentul în care Parlamentul nu poate aplica drepturile minorităţilor garantate de Constituţie – a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor după decizia Curţii Constituţionale de a împiedica înfiinţarea unei şcoli romano-catolice la Târgu Mureş. În timp ce MAE se laudă cu statutul României de ţară-model, înfiinţarea unei şcoli maghiare în  această ţară, membră a Uniunii Europene, este considerată un act neconstituţional. În 2018, România nu are nici viziune, nici obiective pe termen lung. Singura explicaţie pe care o găsesc partidele de opoziţie pentru eşecul lor este naţionalismul, care se dovedeşte a fi arma lor cea mai puternică. Iar Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP)  acţionează cu atât de multă josnicie şi naturaleţe, încât foştii lideri ai PRM ar putea să înveţe de la ei, luând notiţe în prima bancă”, este citat Kelemen Hunor în comunicat.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că PNL şi PMP au făcut o greşeală atunci când au contestat la CCR înfiinţarea unei şcoli romano-catolice, şi, de asemenea, fac o greşeală atunci când folosesc orice ocazie ca să blocheze posibilitatea dialogului romano-maghiar, în 2018.

„Astăzi ei sunt cei care resping toate cererile legitime, orice măsură importantă care este în beneficiul comunităţii maghiare. Sunt ultranaţionalişti, anti-maghiari şi sunt împotriva a tot ceea ce înseamnă viitorul unor copii: nimic nu este  sfânt pentru ei, nici soarta şcolilor maghiare, nici viitorul copiilor noştri. Îşi bat joc de viitorul sutelor de copii nevinovaţi,de părinţii lor şi de profesorii maghiari”, a precizat liderul UDMR.

Curtea Constituţională a României  a admis, luni, sesizarea depusă de un grup de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP privind legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară.

Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituţională. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii”, se arată în comunicatul CCR.