Kelemen Hunor: Statul de drept nu prea există, separarea puterilor în stat este o ficţiune

„În 2017, dacă vrem să fim sinceri cu noi înșine, trebuie să spunem că statul de drept nu prea există. Separarea puterilor în stat este o ficțiune. Și la Târgu Mureș, dacă vorbim despre acest subiect, există două subiecte foarte concrete. Statul de drept ce înseamnă, înainte de orice? Respectarea și aplicarea legii, indiferent dacă ne place sau nu ne place. Dacă Legea învățământului de 5 ani aproape nu este respectată, atunci nu putem vorbi de statul de drept. Dacă în lipsa unei decizii definitive a unei instanțe judecătorești, o școală, un liceu, și existența școlii poate fi pusă la îndoială și luni când încep înscrierile pentru anul școlar 2017-2018, încă nu știu părinții unde — și este vorba de Liceul Romano-Catolic Rakoczi Ferenc (din Târgu Mureș, n.r.) — unde vor înscrie copiii, atunci nu mai putem să vorbim de un stat de drept”, a declarat presei Kelemen Hunor, la finalul discursului său, conform Agerpres.

Liderul UDMR a adăugat că există foarte multe exemple și de aceea consideră că în această perioadă provocarea cea mai mare este clarificarea unor aspecte și anume cum se va reuși separarea puterilor în stat.

„Legislativul să legifereze, Executivul să guverneze, cine controlează acele instituții de forță care trebuie controlate de Parlament? Parlamentul trebuie să controleze și, în lipsa unei decizii definitive a unei instanțe judecătorești, să nu existe riscul să fie închisă o școală sau orice altă instituție doar din cauza acțiunii unui procuror. Bineînțeles, sunt multe, multe exemple, dar eu cred că asta este cea mai mare provocare în 2017, pentru Parlament, pentru societatea românească. Și culmea, când vorbim de acest liceu, de această școală, Guvernul tace, nu spune nimic. Totuși, până la urmă, e vorba despre o școală. Președintele țării nu spune nimic. Ce ar trebui să facem, să ieșim din nou pe stradă? (…) Dacă ne uităm ce informații au apărut în aceste zile, și eu nu mă refer la altceva decât la ce a apărut în spațiul public, atunci cel puțin un semn de întrebare trebuie să punem. Dacă mă gândesc la procurorul Negulescu de la Prahova, dacă mă gândesc la acele protocoale care încet-încet apar și în spațiul public, atunci îmi pun și eu întrebarea: oare ce se întâmplă în această țară? Și, bineînțeles, răspunsul putem să-l dăm cu toții”, a afirmat Kelemen.

Acesta a mai spus că în România se dă o luptă pentru putere, inclusiv prin demonstrațiile din ultimele zile, și că din acest punct de vedere am avea de-a face cu „un stat captiv”.

Alte articole

Makaveli, anunț privind demisia. Influencerul era angajat în Parlament de partidul Dianei Șoșoacă: „Timpul care nu-mi mai permite să-mi onorez programul de lucru”

Tensiuni în coaliție. Crin Antonescu și Kelemen Hunor se contrează pe tema Dan Dungaciu. ”Nu-mi vor impune mie”

„Toată lumea cred că ajunge la această concluzie, pentru că în acest moment dacă vorbim despre statul captiv, și trebuie să spunem și acest lucru, nu politicienii țin statul captiv; politicienii nu iau decizii, politicienii stau și unii nu votează de frică, alți votează așa cum au impresia că ar trebui să facă ca să nu supere pe nimeni, guvernul guvernează, dar nu deține puterea și atunci sigur că trebuie să punem întrebarea dacă nu cumva în acest moment — și răspunsul meu este afirmativ — e o luptă foarte, foarte puternică dacă cei care au fost aleși și care pot fi și vor fi schimbați la alegerile următoare dețin puterea politică în România, sau instituții care nu au fost alese și de care este nevoie într-o societate. Eu nu neg acest lucru — eu vreau instituții puternice, dar fiecare să-și facă treaba acolo unde e, într-un stat și o democrație parlamentară”, a mai afirmat Kelemen Hunor.