Kelemen Hunor, președintele UDMR, susține că așa-numita ”taxă de solidaritate” pe cifra de afaceri a companiilor mari este necesară pentru că unele firme nu plătesc profit, scoțându-l din țară sub formă de optimizarea fiscală. El a dat ca exemplu reprezentanța din România a Coca Cola. ”Coca Cola are un profit foarte mic, la o cifră de afaceri mare. În altă țară similară, Coca Cola are un profit mult mai mare, la o cifră de afaceri similară. În România, anumite companii merg pe optimizarea financiară, e un nume foarte frumos, dar se poate spune altfel – se scot banii din țară se facturează alte servicii și se înregistrează profitul în altă parte”, a spus liderul UDMR la Digi 24.
El a criticat și Fiscul, spunând că agenții fiscali nu controlează marile companii: ”Cei de la ANAF merg după companii mici și lasă în pace firmele cu cifră de afaceri mare și profit mic sau deloc. La aceste companii nu se uită. Eu o să spun lucrurilor pe nume. Dacă statul nu e în stare să adune TVA și alte taxe, înseamnă că nu e un stat puternic. Un stat puternic are reguli respectate de toți. Noi suntem interesați să avem un stat puternic”.
Sistemul Coca-Cola în România anunţă că 83% dintre furnizorii cu care lucrează sunt furnizori locali.
Sistemul Coca-Cola în România anunţă că 83% dintre furnizorii cu care lucrează sunt furnizori locali. Potrivit raportului de sustenabilitate, 20% din portofoliul este îmbuteliat în PET reciclat, iar întreg portofoliul de băuturi răcoritoare este îmbuteliat în ambalaje reciclabile. De asemenea, 94% din cantitatea totală de deşeuri generate on-site au fost reciclate şi întreaga cantitate de energie electrică utilizată în fabrici provine din surse regenerabile şi curate. Peste 11 milioane este valoarea totală a proiectelor de reducere a consumului de energie încheiate în 2020, cu 832.338 kWh energie economisită.
Sistemul Coca‑Cola a publicat raportul de sustenabilitate, care arată modul în care a implementat, în 2020, practicile de sustenabilitate atât în raport cu partenerii, angajaţii şi consumatorii, precum şi cu mediul înconjurător şi comunităţile locale. Sistemul sărbătoreşte 30 de ani de la prima sticlă de Coca-Cola produsă local, în România.
Sistemul Coca-Cola în România este format din două companii: Coca-Cola România, deţinătorul brandurilor, şi Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul şi distribuitorul băuturilor din portofoliu. Sistemul are peste 1.500 de angajaţi, 3 fabrici, 1 miliard de litri de băutură produşi şi peste 93.000 de clienţi.
“Anul 2020 marchează finalul celui de-al treilea deceniu de prezenţă a Sistemului Coca-Cola pe piaţa locală. Într-un an complicat, în perioadă de pandemie, Sistemul Coca-Cola şi-a reafirmat angajamentul faţă de comunitatea locală, investind peste 9,5 milioane de lei în proiecte de sustenabilitate”, spune Mihaela Niţă, public affairs manager la Coca‑Cola România.
Printre cele mai importante rezultate prezentate în cadrul raportului se numără faptul că 83% dintre furnizorii cu care lucrează sunt furnizori locali şi că 27,6% din totalul vânzărilor a fost reprezentat de băuturi low&no calories şi apă.
Pe partea de mediu, 20% din totalul portofoliului este îmbuteliat în PET reciclat, 100% din portofoliul de băuturi răcoritoare este îmbuteliat în ambalaje reciclabile, iar 70% ambalaje reciclate din totalul ambalajelor primare puse pe piaţă, planul fiind să ajungă la 75% în 2025.
Compania arată că 94% din cantitatea totală de deşeuri generate on-site au fost reciclate, iar 100% din totalul energiei electrice utilizate în fabrici provine din surse regenerabile şi curate. Peste 11 milioane euro este valoarea totală a proiectelor de reducere a consumului de energie încheiate în 2020, cu 832.338 kWh energie economisită.
Circa 1,9% a fost scăderea intensităţii consumului de apă faţă de 2019, raportat la volumul de băuturi produs în 2020 şi 2% scăderea intensităţii emisiilor din Scopul 1 şi Scopul 2, raportat la volumul de băuturi produs în 2020.
Peste 9,5 milioane lei au fost investiţi în comunitate.
Cel mai recent angajament pe care îl face Sistemul Coca-Cola este reducerea emisiilor pe întregul lanţ valoric până la zero net, până în 2040. Acest angajament nu vizează doar operaţiunile Sistemului, ci şi operaţiunile partenerilor săi.
Kelemen Hunor a spus că PNL nu e de acord cu taxa propusă de UDMR și susținută de PSD, adăugând că discuțiile vor continua și în 2022. ”Nu trebuie să ne ambalăm, dar trebuie să discutăm. Să încercăm să aducem niște bani la buget”, a mai spus liderul UDMR. El a spus că taxa ar urma să intre în vigoare la minimum 6 luni după eventuala adoptare și ar aduce la buget ”4-5 miliarde de lei pe an”.