Kelemen Hunor, nemulţumit de proiectul regionalizării: Maghiarii ar putea ieşi în stradă

Kelemen Hunor declară că „în Harghita, în Covasna şi în Mureş mai puţin, vrei-nu vrei, trăiesc maghiarii. Este o zonă, aşa cum este şi Ţara Moţilor şi Moldova şi Dobrogea, cu anumite tradiţii istorice, culturale, legături sociale, economice şi din acest punct de vedere, eu cred că orice abordare, indiferent cum faci acolo are şi o conotaţie etnică”.

Liderul UDMR precizează că „nici Ceauşescu nu a îndrăznit în ’68 să facă o organizare teritorială în aşa fel încât cele două judeţe, trei judeţe să fie împărţite în patru-cinci-şase alte zone (…) Oamenii au ieşit în stradă şi în ’68. Dacă cineva crede că nu vor ieşi în 2013, eu cred că se înşală!”.

Maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş se tem de o asimilare perversă, susţine Kelemen Hunor. „Acolo care este frica? Vă spun, când noi am citit acel studiu, la care se face referire, inclusiv vicepremierul Liviu Dragnea, care spune că problemele României vor fi rezolvate dacă diferenţele regionale, culturale vor fi şterse, atunci sigur că cei care trăiesc în Harghita, Covasna şi Mureş şi nu numai se tem de o asimilare foarte perversă. Printr-o reorganizare administrativă faci în aşa fel încât în nici o structură la nivel regional, acea comunitate să nu aibă nici un cuvânt de spus. Nu putem accepta acest lucru!”, spune Kelemen Hunor la RFI.

Nimeni nu va fugi cu Ţinutul Secuiesc din România, spune liderul UDMR: „Până la urmă, nu o să rămână în mijlocul României o gaură neagră, nimeni nu va căra Harghita şi Covasna pe spinare, nu va fugi nimeni cu Ţinutul Secuiesc în străinătate, cum nu a fugit nici cu Ţara Moţilor, nici cu Ţara Bârsei. Din acest punct de vedere, trebuie să depăşim această frică şi această paranoia, care e legată de Ţinutul Secuiesc!”.

Alte articole

Mircea Geoană, cel mai longeviv preşedinte al PSD!

Liviu Dragnea, criticat pentru neîngrijirea locuinței din satul său natal. Cum arată casa în care fostul lider PSD a copilărit

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat la Pro TV că numărul regiunilor de dezvoltare va fi opt sau nouă, iar cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora ţine nu de aspectul etnic, ci de caracterul dominant al slujbelor agricole, care ar putea să ducă la nedezvoltare.