Kelemen Hunor: Respingerea modificărilor la Legea 215 din 2001, un pumn în gură comunităţii maghiare UPDATE

UPDATE Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat vineri, la Arad, că speră să găsească „înțelegere” la senatori și că aceștia vor aproba amendamentele Uniunii la Legea 215, care se referă la folosirea limbii materne în instituțiile publice în localitățile în care minoritățile reprezintă 10 la sută din populație și nu 20 la sută, cât este stabilit în prezent.

‘S-a votat și s-a respins legea la Camera Deputaților. Dar textul de lege, împreună cu raportul de respingere, vor fi transmise Senatului, unde sperăm că vom găsi înțelegere’, a afirmat președintele UDMR.

El a subliniat că reprezentanții UDMR, ca oricine altcineva care are o inițiativă legislativă, prin aceasta „propun și un dialog”.

‘Refuzul dialogului și refuzul de a căuta un compromis în Parlamentul României și să dai un vot după măcar o încercare de a căuta un compromis, printr-un proiect de lege, și folosirea votului bineânțeles înseamnă un refuz de a dialoga cu minoritatea, înseamnă, așa cum am spus, „pumnul în gură”, adică folosirea forței votului în Parlament’, a susținut liderul UDMR.

Alte articole

După PSD, şi UDMR se retrage din Coaliţia pro-europeană de guvernare: „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

Data la care ar putea avea loc alegerile prezidențiale în 2025. Kelemen Hunor a făcut anunțul: „Înainte de Paște ar trebui să avem președinte ales”

Acesta a spus că, probabil pentru că în România au fost rezolvate toate problemele, a rămas doar „problema maghiară”.

„Probabil pentru că în România nu mai există alte probleme, toate au fost rezolvate, doar că nu le-am aflat noi. Poate că sunt deja autostrăzi, poate că se întorccele 5—6 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate, poate că vin investitorii, poate că a scăzut și ROBOR-ul și a rămas doar problema maghiară, care trebuie rezolvată foarte repede și brutal’, a mai spus Kelemen.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a criticat respingerea iniţiativei legislative prin votul din Camera Deputaţilor pe marginea proiectului de modificare a Legii 215/2001.

„În aceste zile noi am constatat că invitaţia noastră la un dialog a primit un refuz în Parlamentul României, fiindcă orice iniţiativă legislativă depusă în Parlamentul României este şi un început de dialog (…) Noi în primăvară am depus un proiect pentru legea privind amendarea Legii 215, care vorbeşte despre administraţia publică şi reglementează folosirea limbii materne în relaţia cetăţeanului cu administraţia publică. Era acea lege adoptată în 2001, în perioada Guvernului Năstase, şi care a introdus pragul de 20%. Au trecut 16 ani şi am constatat că multe lucruri s-au schimbat. În primul rând, există o recomandare a Consiliului de miniştri care spune că ar fi cazul să fie redus pragul de 20%, fiindcă este un prag prea ridicat, foarte multe comunităţi nu au posibilitatea de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile locale”, a spus preşedintele UDMR, citat de News.ro.

El a adăugat că Uniunea a propus un prag de 10% prin iniţiativa legislativă, dar ulterior a venit în Camera Deputaţilor cu „un compromis” de 15 la sută, care a fost totuşi repsins.

„Săptămâna aceasta am primit un refuz total, deci majoritatea românească, cu toate partidele politice, au respins orice formă de dialog. Dacă ar fi acceptat dialogul, poate că în cele din urmă votul ar fi fost unul foarte asemănător, nu ştiu, dar nici nu au acceptat să intrăm în discuţii pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege, ci pur şi simplu prin forţa votului au respins ceea ce noi am propus şi nu putem interpreta altfel decât ca pe un refuz la dialog. Din acest punct de vedere ne aflăm într-o situaţie destul de ciudată după 27 de ani: majoritatea românească, indiferent unde se aşează partidul respectiv, în opoziţie sau guvernare, nu mai vrea discuţii, nu mai vrea dialog parlamentar pe un proiect de lege care să fie un pas către dorinţa comunităţii maghiare. Pentru că e vorba de o dorinţă firească a comunităţii maghiare din România, nu din secuime, că acolo şi cu 20 la sută şi fără 20 la sută e tot aia, e vorba de zona în care maghiarii trăiesc în minoritate”, a spus preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai declarat că în acest moment intră sub incidenţa Legii 215/2001 un număr de 373 de unităţi administrative.

„Prin introducerea pragului de 15 la sută, compromisul cu care noi ne-am dus alaltăieri în Comisiile de specilitate, ar fi însemnat încă 41 de unităţi administrative care ar fi intrat sub incidenţa legii. E greu să cataloghez altfel decât un pumn în gură, sigur între ghilimele, prin forţa votului, nu în mod fizic, dar mesajul acesta a fost”, a adăugat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a spus că va promova în continuare modificarea Legii 215/2001: „A fost prima cameră sesizată, vom merge mai departe, pentru că Senatul este camera decizională. Eu cred că în prag de centenar ar fi fost un mesaj mult mai constructiv din partea românescă, să spună da, nu este nici un pericol, construim împreună această ţară de o sută de ani cu bune şi rele şi vrem să mergem mai departe împreună. Eu dacă aş fi fost în locul majorităţii româneşti, eu aş fi propus această soluţie, nu aş fi aşteptat să vină maghiarii, fiindcă o naţiune puternică, cu foarte mare încredere în sine, nu se sperie de aceste lucruri”.

Kelemen Hunor se află la Arad pentru a participa la comemorările comunităţii maghiare din Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, care au loc în fiecare an în ziua de 6 octombrie. La baza Statuluii Libertăţii, monumentul maghiar din parc, sunt depuse coroane de flori, în memoria a 13 generali ucişi la finalul revoluţiei.

Proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins, miercuri, de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului, fără dezbateri. Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

„Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă”, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.

Proiectul UDMR urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor, care este prima cameră sesizată.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale a fost depusă la Camera Deputaţilor în 29 mai, fiind semnată de 30 de deputaţi şi senatori UDMR. Camera Deputaţilor a acceptat procedura de urgenţă solicitată de inţiatori, iar în 13 septembrie proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia de Muncă.

Proiectul de lege prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. Iniţiatorii vor scăderea pragului de la 20 la 10% pentru numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ.