„Absolut inacceptabile. Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte”, a declarat Kelemen.
El a mai spus că nu crede că premierul poate să rămână în funcţie pe termen lung, în UE, pentru că „nu poate să fie credibil un om politic care face astfel de afirmaţii şi care spune că se vor flutura lângă steag unii sau alţii”.
Întrebat de ce au semnat partidele maghiare rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc tocmai în anul Centenarului Marii Uniri, liderul UDMR a spus că intenţia a fost ca documentul să fie semnat în decembrie 2017, dar din diverse motive nu s-a reuşit.
„A fost o declaraţie în 1993, dacă nu mă înşel, eu eram atunci în presă, nu eram în UDMR, Declaraţia de la Cluj, când toţi senatorii, toţi deputaţii UDMR şi-au asumat acest program politic şi aniversarea acelei Declaraţii de la Cluj era momentul oportun pentru a reitera aceste deziderate (…). Pe de altă parte, în acest an se aniversează şi 100 de ani de la Declaraţia de la Alba Iulia şi acolo există în acea Declaraţie nişte promisiuni pentru comunităţile etnice, în cazul nostru pentru comunitatea maghiară. Noi nu cerem altceva decât respectarea acelei Declaraţii”, a afirmat liderul UDMR.
Întrebat dacă discuţiile dintre UDMR, PPMT şi PCM au fost mediate de o reprezentantă a premierului ungar, Viktor Orban, aşa cum a apărut în presă, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu. Eu cu teoriile conspirative n-am ce face (…). Nu trebuie să medieze nimeni nimic, noi suntem colegi în Parlament cu PCM-ul, au intrat pe lista noastră şi cu Zsolt Szilagyi, cu preşedintele partidului mai mic, al lui Tokes, ne întâlnim foarte frecvent la diferite evenimente, deci nu e nevoie de aşa ceva”.
Miercuri seară, la Realitatea TV, premierul Mihai Tudose a vorbit despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM), apreciind că „nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”.
„Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat premierul.
Preşedinte executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, a postat, joi, un mesaj pe Facebook în care aprecia că declaraţiile premieruluii Mihai Tudose referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc sunt „profund iresponsabile, nedemne pentru poziţia sa”. „Prin mesajul său primitiv, caracteristic Evului Mediu, primul ministru a jignit profund şi a ameninţat nevoalat comunitatea maghiară din Secuime. Domnia sa poate să fie sau să nu fie de acord cu o declaraţie politică sau cu un proiect politic, însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeaşi părere. Premierul ori nu este informat ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei. Îi cerem premierului să-şi retragă imediat declaraţia şi să îşi ceară scuze public”, se arată în mesaj.
Tot joi, premierul Mihai Tudose a scris pe Facebook, referindu-se la rezoluţia privind autononia Ţinutului Secuiesc, că refuză orice dialog legat de autonomia unei părţi a României şi că discuţiile pe această temă sunt în afara legii. Şeful Executivului şi-a nuanţat declaraţiile făcute cu o seară în urmă pe acest subiect la Realitatea TV.
Rezoluţia semnată luni, la Cluj-Napoca, de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM) arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină „o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.
Liderii politici maghiari arată că „administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.