„Imediat după ce condiţiile legale ne vor permite vom face toate demersurile necesare pentru reînfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Împreună cu biserica şi administraţia locală vom relua procedura de înfiinţare a şcolii”, a spus Kelemen Hunor, la Sfântu Gheorghe.
Liderul UDMR a precizat că nici comitetul de părinţi, nici Biserica şi nici Uniunea nu au renunţat să susţină că Liceul Romano Catolic ar trebui să funcţioneze ca entitate juridică independentă. În ultimele şase luni, au fost făcute mai multe propuneri în vederea rezolvării situaţiei şcolare, având în vedere faptul că nu nu a fost emisă o hotărâre judecătorească definitiva pentru desfiinţarea acesteia.
Soluţia găsită de ISJ Mureş, ca aceste clase de limba maghiară să fie arondate Liceului Teoretic Bolyai Farkas este una „temporă”, spune Kelemen.
„În ultima jumătate de an, în ultimele luni, am încercat să conving preşedintele statului şi pe toţi miniştrii educaţiei că, în cazul liceului din Târgu-Mureş, are loc o încălcare continuă a drepturilor care, mai devreme sau mai târziu, va avea repercusiuni. Marţi i-am cerut şi preşedintelui Partidului Social Democrat să îşi asume curajul unei decizii politice în acest caz”, mai spus liderul UDMR.
Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a afirmat, joi, în debutul şedinţei de Guvern, că problema de la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş nu este a instituţiei pe care o reprezintă, ci este o „problemă locală”, existând o soluţie, pe care nu a prezentat-o însă public. Premierul Mihai Tudose a comentat, ironic, că situaţia din Târgu Mureş este „ditamai problema naţională”, pe când adevărata criză este în Ucraina, unde sunt închise toate şcolile româneşti.
UDMR cere preşedintelui Ucrainei să nu promulge noua lege a Educaţiei
UDMR cere preşedintelui Ucrainei să nu promulge noua lege a Educaţiei. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă versiune a legii educaţiei şi va fi introdusă interzicerea şcolilor ruse, ungare şi române.
„Noua lege a Educaţiei, adoptată marţi în Parlamentul din Ucraina, este împotriva minorităţilor şi în dezacord cu valorile europene. Uniunea Democrată Maghiară din România condamnă decizia legislativului ucrainean şi îşi exprimă sprijinul şi solidaritatea faţă de comunitatea maghiară din regiunea Transcarpatica şi faţă de comunitatea românească din Ucraina. Considerăm inacceptabilă limitarea educaţiei limbii materne la nivelul preşcolar şi al şcolii primare, precum şi intenţia exclusivismului, prin care se reduc posibilităţile de educaţie în limba maternă pentru minorităţile naţionale”, arată preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
În opinia acestuia, este vorba despre o încălcare evidentă de drepturi ale unei iniţiative care are un scop clar, „acela de a bloca dialogul dintre majoritate şi minoritate”.
„Noi, minoritatea maghiară din România, dorim să trăim în această ţară în care ne-am născut, ca factori constituanţi ai statului, ca cetăţeni care generează valori. Dezideratele noastre nu sunt îndreptate împotriva cuiva, au doar scopul continuităţii, al perpetuării comunităţii noastre pe pământul natal. Şi în viitor intenţiile noastre rămân neschimbate. În aceste zile dificile, atenţia noastră este îndreptată spre prietenii noştri maghiari din Transcarpatica şi, nu în ultimul rând, spre prietenii români din Ucraina. Împreună cu organizaţiile care militează pentru apărarea intereselor maghiarilor de peste hotare, cerem preşedintelui Ucrainei să nu promulge noua lege a Educaţiei, să nu accepte nicio propunere de asimilare venită din partea Parlamentului ucrainean”, adaugă Kelemen.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea şcolilor ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni.
Conform noului program educaţional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informa dninews.
Decizia Radei a provocat şi îngrijorare din partea Ministerului de Externe care a luat notă cu îngrijorare de forma adoptată la 5 septembrie 2017 de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învăţământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învăţământul în limbile minorităţilor naţionale.
„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arăta Ministerul Afacerilor Externe.